Alexandra Mereuța/NewsMaker

UE oferă €250 mln pentru malul drept și €60 mln pentru malul stâng. Tiraspolului i se impun „condiționalități”

Premierul Dorin Recean și comisara europeană pentru Extindere Marta Kos au semnat un pachet de ajutor financiar din partea Uniunii Europene pentru R. Moldova. S-a întâmplat urmare a conferințe de presă a președintei Maia Sandu  și comisarului european. Pachetul prevede ajutorul de urgență de 30 de milioane de euro care a fost deja alocat, ajutor pe termen mediu pentru populație în valoare de 250 de milioane de euro. Ultimul este destinat inclusiv pentru compensații la energie electrică, pentru malul drept, până în decembrie 2025. Pachetul conține și o componentă destinată malului stâng al Nistrului – o ofertă de a aloca 60 de milioane de euro pentru a acoperi necesitățile energetice ale regiunii până la mijlocul lui aprilie. Asistența va fi condiționată. „Aceste condiții vor fi discutate de către guvern, Uniunea Europeană și sectorul asociativ – ONG-urile care au tangență în special cu domeniul drepturilor omului”, a precizat președinta Maia Sandu. 

Aflată la Chișinău, Marta Kos a vorbit în timpul unei conferințe de presă alături de Maia Sandu despre „sprijinul european de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, cel mai mare pachet de sprijin vreodată oferit țării dumneavoastră”.

Totodată, ea a fost întrebată care este suma totală alocată în cadrul pachetului de sprijin și cât timp este pregătită Uniunea Europeană să sprijine Republica Moldova să facă față la criza energetică din regiunea transnistreană. Totodată a fost întrebată dacă UE are intenția să monitorizeze în ce mod acești bani vor fi cheltuiți.

„Deci sprijinim Republica Moldova pe parcursul crizei energetice până la finele tranziției, până când sectorul energetic al Republicii Moldova va deveni în totalitate independent și totalmente conectat la Europa. (…) Sprijinul țării candidate este întotdeauna o parte foarte importantă pentru noi”, a comunicat Marta Kos.

Comisara europeană pentru Extindere, despre pachetul de sprijin

Cu referire la pachetul de sprijin, Marta Kos a menționat: „Deci există aici foarte multe etape. Inițial 30 de milioane de euro au fost oferite pentru ajutorul imediat, de urgență. Toți banii merg spre Chișinău, chiar dacă noi ajutăm malul stâng. (…) Vom coordona acest ajutor cu Guvernul dumneavoastră și acest lucru se va întâmpla permanent. Acesta este primul pachet”.

Potrivit oficialului european, al doilea pachet se cifrează la 60 de milioane: „Va fi legat de anumite condiționalități legate de drepturile omului, condiționalități legate de ceea ce va face malul stâng pentru a contribui și a se asigura că drepturile omului sunt respectate, și multe alte condiționalități. La acest aspect vom reveni mai târziu”.

Cu referire resursele pentru malul drept, Marta Kos a comunicat: „Anul acesta, vorbim despre 250 de milioane de euro și cu următoarele faze extinse pentru următorii 3 ani. Una intre cele mai importante părți este faptul că acest pachet cuprinzător va face sistemul dumneavoastră energetic rezilient și independent. (…) După care, prin acești bani vom ajuta să compensați tarifele înalte la facturi pe malul drept. Deci, facturile dumneavoastră vor fi mai scăzute. După care vom crea un fond pentru familiile cele mai expuse, cele mai vulnerabile, pentru școli, pentru spitale. Acest lucru va reprezenta un ajutor suplimentar de 20 milioane euro. După care vom crea un fond pentru afacerile intense, încă 50 de milioane. Și prin intermediul planului de creștere, nu ne oprim aici, vă vom ajuta să reformați sistemul energetic pentru a deveni independenți”.

Maia Sandu, despre când vor fi discutate condiționalitățile pentru stânga Nistrului

Cu referire la stânga Nistrului, președinta Maia Sandu a precizat că „următorul pachet oferit de UE este pentru până la sfârșitul sezonului de încălzire”: „Dar pentru acest pachet urmează să se îndeplinească anumite condiții. Aceste condiții vor fi discutate de către guvern, Uniunea Europeană și sectorul asociativ – ONG-urile care au tangență în special cu domeniul drepturilor omului. De aici va porni discuția, vom vedea care va fi reacția pe malul stâng, în ce măsură malul stâng își va asuma îndeplinirea acestor condiții ca să poată să primească mai departe ajutor, după ajutorul de urgență de 10 zile”.

Ulterior, în timpul conferinței de presă, premierul Dorin Recean și comisara europeană pentru Extindere Marta Kos au semnat pachetul financiar de ajutor pentru țara noastră.

Etapele ajutorului – explicate de premierul Dorin Recean

Pe o rețea de socializare, premierul a explicat etapele ajutorului: „Ajutorul de urgență de 30 de milioane de euro care a fost deja alocat. Este un ajutor umanitar pentru că oamenii efectiv mureau de frig din cauza că Kremlin a închis gazul. Din această sumă, 10 milioane sunt destinate malului drept”.

O altă etapă este „ajutorul pe termen mediu pentru populație, în valoare de 250 de milioane de euro care este destinat pentru compensații la energie electrică pentru toată populația Republicii Moldova până în decembrie 2025”.

„Fiecare familie va achita primii 110 Kwh din factură la tariful care era înainte de creșterea prețurilor la energie. Acest ajutor va constitui în total 151 de milioane de euro. Tot din acest ajutor, pe termen mediu, vom oferi compensații pentru afaceri de 15 milioane de euro suplimentar la ajutorul prevăzut de Guvern, ce va permite compensarea a 50% din costurile suplimentare la energie pentru sectorul agroalimentar. Cu un buget de 20 de milioane de euro vom acoperi total creșterea facturilor la energia electrică pentru instituțiile de importanță socială (școli, grădinițe, spitale, centre sociale etc) afectate de scumpire. 50 de milioane de euro vor fi oferiți pentru finanțarea proiectele de eficiență energetică care se implementează prin programele Satul European, ODA și eco-voucher”, a comunicat Recean.

De asemenea, a adăugat premierul, pachetul pentru independență energetică conține o componentă destinată malului stâng al Nistrului.

„UE vine cu o ofertă de a aloca 60 de milioane de euro pentru a acoperi necesitățile energetice ale regiunii până la mijlocul lui aprilie. Asta ar acoperi 70% din consumul social pe care l-au avut până la criză. Dar asistența va fi condiționată de câteva lucruri pe care trebuie să și le asume regiunea transnistreană: Acțiuni concrete prin care se respectă drepturile omului și libertățile fundamentale în regiune, și care trebuie convenit cu Guvernul Republicii Moldova până a fi valorificat ajutorul. Un plan asumat prin care se actualizează treptat tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune. Companiile mari care exportă produse vor trebui să achite prețurile de piață pentru energie. Excluderea consumatorilor industriali cu consum mare de energie din pachetul de sprijin”, a conchis Recean.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: