Curentul.md

Ghimpu a vândut 4 apartamente pentru campania electorală? „Banii o să-i bag în alegeri”

Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal (PL) și candidat al formațiunii la alegerile parlamentare, a vândut patru dintre cele cinci apartamente pe care le deținea și ar intenționa să folosească banii pentru scrutin. Politicianul a declarat că sumele obținute vor fi reflectate abia în declarația de avere și interese personale pentru anul 2025. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 4 septembrie a emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

„Apartamentele sunt vândute, banii o să-i bag în alegeri. (…) Eu niciodată n-am avut dorința să am mulți bani, m-am mulțumit cu banii pe care îi am. Am bani cu ce trăi, mai ajut și partidul și ăsta a fost scopul meu. Eu cred că dacă n-aș fi fost în politică, cu adevărat aveam vile, cum scriau că am pe la Poiana Brașov, pe la București, dar așa am băgat banii în lupta pentru cauza democratică și pentru neam”, a declarat Mihai Ghimpu.

Precizăm că Mihai Ghimpu a indicat în declarația de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală în august 2025 că deține un singur apartament. Asta deși în luna martie a același an, politicianul raporta cinci locuințe.

Partidul Liberal a înaintat 58 de candidați la funcția de deputat, dintre care 27 de femei și 31 de bărbați. Primii cinci concurenți de lista formațiunii sunt: Mihai Ghimpu, Elena Pisarenco, Dorin Zghibarța, Corina Fusu și Mihail Buiuc.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie, iar campania electorală a început oficial în data de 29 august.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: