Tudor Mardei | NewsMaker

„Granit” vs „beton ca pe trotuare”: Ceban și Ministerul Culturii, în dezacord pe tema reabilitării parcului „Ștefan cel Mare și Sfânt”

Primarul capitalei a acuzat Ministerul Culturii că blochează proiectul municipalității de reabilitare a Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Potrivit lui Ceban, Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), organ consultativ al ministerului, cere ca parcul să fie pavat cu granit, iar propunerea este costisitoare. Ministerul a declarat că grădina nu este un parc simplu, iar municipalitatea propune dale din beton, similare cu cele folosite la trotuare. Astfel, s-a decis să i se ofere timp Primăriei să se adapteze recomandărilor. Ceban a spus că, dacă municipalității nu i se va permite să intervină cu proiectul său, în fața Guvernului va fi instalat un banner.

Ce a declarat Ceban

Ceban a spus că Guvernul, Ministerul Culturii și CNMI întârzie reabilitarea Grădinii Publice „Ștefan cel Mare”. „De facto, nu ne dau voie să reabilităm. Aceste subiecte au fost pe ordinea de zi, au fost dezbătute, s-au pregătit toate documentele, dar CNMI, repet – Guvernul/Ministerul – practic ne refuză să reparăm parcul. (…) Argumentul este următorul: tot parcul trebuie transformat într-o zonă de granit. (…) Este vorba despre cei peste 20 de mii de metri pătrați care sunt în grădina publică Ștefan cel Mare și la care insistă Guvernul să fie realizat în granit, piatră de Cosăuți și alte improvizații”, a declarat Ceban la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 23 februarie.

Potrivit lui Ceban, „ceea ce propun ei costă, doar materialele, peste 1200 de lei metru pătrat”. „Sunt zeci de milioane de lei care le propun ei ca noi să le identificăm. (…) Eu nu știu unde au pus ei plăci de granit, dar asta este situația. (…) Propunerea este să facem câteva panouri foarte mari: noi vrem, avem bani planificați, avem voință politică, avem proiecte, dar Guvernul nu permite. (…) În preajma Arcului de Triumf le vom pune un banner foarte mare, cu fața spre Guvern, dacă nu ne permit să intervenim”, a adăugat Ceban.

Reacția Ministerului Culturii

Ministerul Culturii a declarat că Grădina Publică nu este un parc simplu, iar orice intervenție trebuie analizată cu atenție și maximă responsabilitate pentru a păstra aspectul original al monumentului. „Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” este cel mai vechi parc din Chișinău și reprezintă un monument istoric de categorie națională, înscris în registrul monumentelor. În același timp, reprezintă o carte de vizită nu doar a capitalei, dar a întregii țări”, a comunicat Ministerul pe o rețea de socializare.

Potrivit Ministerului, rolul Consiliului Național al Monumentelor Istorice este de a aproba „cele mai potrivite soluții pentru proiectele prezentate și, de fiecare dată, vine cu argumente și recomandări”. „Consiliul Național al Monumentelor Istorice a examinat de două ori proiectul Primăriei Municipiului Chișinău de restaurare și reabilitare a Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Pe data de 6 februarie, în unanimitate, CNMI a decis să nu aprobe proiectul solicitând municipalității să-l îmbunătățească la capitolul materiale folosite (piatră naturală) și soluțiile cromatice ale suprafețelor pavate. La următoarea ședință, cea care a avut loc pe 20 februarie, Primăria nu a ținut cont de recomandări și a venit cu aceeași soluție de a folosi dale din beton vibropresat, similare cu cele pe care le folosește la reconstrucția trotuarelor”, a precizat Ministerul Culturii.

Potrivit Ministerului, pentru a nu bloca procesul, membrii Consiliului au decis să suspende luarea unei decizii finale, oferind timp Primăriei Chișinău să se adapteze la recomandările specialiștilor. „Menționăm că, în cadrul celor două ședințe publice, reprezentanții municipalității nu au adus argumente plauzibile care să demonstreze diferențele de preț enunțate”, a adăugat Ministerul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: