Ministra Finanțelor, Veronica Sirețeanu, a povestit într-un interviu pentru NM de ce autoritățile au decis totuși să nu impoziteze transferurile bănești de peste hotare, de ce au dublat salariile miniștrilor, care este cota economiei tenebre din Moldova și dacă Guvernul nu se teme de o datorie de stat atât de mare.
„Scopul a fost unul nobil”
În prima redacție a proiectului Politicii Bugetar-Fiscale pentru2024, adoptată recent în prima lectură de către Parlament, a fost inclusă o clauză potrivit căreia, băncile erau obligate să-i comunice Fiscului toate datele despre transferurile bănești de peste hotare. Băncile s-au opus menționând că este o obligativitate greu de realizat, dar dintr-o parte pare o încercare a autorităților de a impozita diaspora și pe moldovenii care muncesc peste hotare.
În varianta adoptată de Parlament în prima lectură acest punct lipsește, dar măsura propusă urmărea de fapt alt scop. Foarte mulți dintre cei urmăriți de Fisc, din cauza veniturilor indirecte, spun că primesc bani de peste hotare. De exemplu, Fiscul află că cineva și-a cumpărat o mașină luxoasă, dar venituri pentru un astfel de automobil nu are: el este chemat și spune că a primit acești bani de peste hotare. Scopul a fost unul nobil: de a urmări toate aceste transferuri, de a le analiza, și de a nu „trage” de oameni [să nu-i chemăm la Fisc]. Dar a ieșit ce a ieșit și s-a decis ca în acest an inițiativa să fie amânată.
Vom „trage” de toți în continuare până nu vom afla. Deoarece cetățenii la care vedem cheltuieli mari ajung în grupul nostru de risc, iar atunci când îi întrebăm, ne spun că au primit bani de peste hotare. Suntem nevoiți să urmărim tot lanțul pentru a afla adevărul.
Cum funcționează aceasta? De exemplu, mi-am cumpărat o mașină care costă 20 de mii de euro, sumă care depășește venitul meu anual. Ce urmează?
Pentru a ajunge în vizorul Fiscului, diferența cu venitul anual ar trebui să fie de 100-300 de mii de lei (în funcție de cumpărătura efectuată). Fiscul clasifică oamenii conform nivelului acestei diferențe și în funcție de posibilități începe să afle de ce cheltuielile sunt mai mari decât veniturile. Încercăm să extindem informațiile pe care le posedă Fiscul, astfel încât instituția să poată compara toate veniturile cetățenilor. El poate avea un venit (înregistrat) de 100 de mii de lei și cheltuieli de 400 de mii de lei, dar de facto venitul poate fi mai mare de 100 de mii așa cum el a primit bani de peste hotare.
De ce a apărut această idee de fapt? Ca să fie cât mai puțini oameni în acest grup de risc. Această metodă de identificare a veniturilor indirecte este aplicată în mai multe țări.
NewsMaker
Transferurile bănești vor fi impozitate în țara noastră?
Nu, deoarece ele trebuie să fie impozitate în acea țară unde persoana care transferă banii este rezident. Noi presupunem că cei care au transferat banii au plătit deja impozite în acea țară de unde au făcut transferul și de aceea considerăm că nu este rezonabil să impozităm repetat acești bani.
Problema impozitării remitențelor apare cu regularitate în ultimii 10 ani. Consider că impozitarea transferurilor este greșită, deoarece din acești bani noi oricum plătim impozite – același TVA de 20% la cumpărarea mărfurilor sau serviciilor (TVA-ul este inclus în preț – NM). Transferurile bănești sunt imediat cheltuite. Consider că este mai bine ca acești bani să fie vizibili, decât să ajungă pe alte căi și să devină netransparenți.
„Următoarea etapă este pachetul social”
În proiectul Politicii Bugetar-Fiscale scăderea impozitului pentru venitul din depozite de la 7% la 6% arată cam ciudat. Nu prea cred că această decizie va face mai atractive depozitele, dar veniturile la buget vor scădea.
Da, vor scădea cu 10 milioane de lei. Când am elaborat documentul, ne-am concentrat pe om: de exemplu, am permis companiilor să includă în deducerile fiscale cheltuielile pentru pachetele sociale ale angajaților, apoi am decis să creăm un impozit unic pentru toate investițiile.
Cum se procedează în prezent? Ai bani liberi, niște economii și îți dorești să-i investești. Ce opțiuni există? Poți să deschizi un depozit la bancă – impozitul din venitul obținut din depozit este de 7%. Mai există titluri de stat, în funcție de tipul acestora impozitul oscilează între 6% și 12%. Banii pot fi investiți în întreprinderi. În acest caz impozitul pentru venit este de 6%. În active de capital – la fel 6%. Sunt multe posibilități pentru investirea banilor, dar impozitele sunt diferite. De aceea se investește de regulă unde sunt cele mai mici impozite. Și am decis să facem un impozit unic de 6% pentru profitul din toate tipurile de investiții a persoanelor fizice.
Proiectul mai prevede faptul că cheltuielile pentru team building-uri, abonamente sportive și alte beneficii pentru angajații companiei vor putea fi atribuite deducerilor fiscale, adică din acești bani nu vor fi plătite impozite. Cum va funcționa acest mecanism și cu ce scop este aplicat?
Companiile organizau și anterior team building-uri. Doar că businessul încerca să prezinte aceste cheltuieli în așa mod încât să se potrivească deducerilor fiscale. În consecință, aceeași restauratori nu arătau toate veniturile și așa mai departe [în lanț]. În așa mod a apărut veriga businessului gri și a celui negru.
Acum, dacă ai dreptul la o deducere, în interesul tău este să obții o factură normală. La ce contribuie acest fapt? La scoaterea sectorului din zona gri. Știm foarte bine cum se bat cecuri în aceleași fitness-centre, mai ales dacă vorbim de abonamentele lunare, sau în restaurante, sau în centre medicale. Toate aceste servicii private pot fi transparente sau gri. Dar datorită propunerii inovative, toate industriile care oferă servicii businessului, devin transparente. Și această practică, care aparent ne va aduce prejudicii mari, potrivit calculelor noastre, nu doar că va aduce beneficii, dar va ajuta și businessul, deoarece businessul care muncea transparent va fi satisfăcut datorită restabilirii concurenței loiale.
Am propus să nu fie impozitate cheltuielile pentru pachetele sociale până la o anumită sumă (până la 15% din fondul salarial). Deoarece atunci când discutăm cu businessmenii aceștia ne spun că problema principală este lipsa angajaților. Atunci apare întrebarea – cum poți păstra un angajat? Cu un salariu mare – da, dar la întreprinderile mari acestea sunt și așa tentante. Atunci? Nu avem nimic nou. Înseamnă că următoarea etapă este pachetul social.
Se referă mai ales la sectorul IT. În Moldova sunt companii care oferă salarii de 5 mii USD și nu pot găsi angajați. Am fost întrebată în Parlament dacă nu ne temem că se va face uz în exces de această clauză. De doi ani, pentru businessul mic și mijlociu funcționează „impozitul pe venit amânat” (impozitul pe venit poate să nu fie achitat dacă compania reinvestește venitul). Chiar dacă businessul mic și mijlociu va începe să folosească activ această clauză, aceștia oricum mai au încă doi ani impozit zero pentru venit. În spatele întreprinderilor mari stau acționarii care nu aprobă politica de majorare substanțială a cheltuielilor pentru pachetul social.
Riscul este minim, dar vor exista beneficii din scoaterea businessului din zona gri: totuși vorbim despre salarii, TVA, impozit pe venit. Chiar dacă vor fi scoase din umbră 10 %-20%, pentru noi vor fi sume foarte importante.
„Nu majorăm ratele, dar extindem baza de impozitare”
Ce proporții are economia tenebră în Moldova?
Potrivit datelor Băncii Mondiale și a FMI – de la 30% până la 40%. Sunt foarte mulți bani, rezerva este demențială. De aceea politica noastră se axează pe [reducerea economiei negre] și nu pe majorarea cotelor de impozitare. Suntem întrebați dacă vom majora impozitul pe venit [odată cu armonizarea legislației cu UE]. În țările europene cota acestui impozit este de 35%-40%, iar la noi – 12%. Nu încercăm să majorăm ratele, dar să extindem baza de impozitare. În așa mod facem doi pași: pe de o parte, nu mărim povara fiscală, pe de altă parte creștem nivelul concurenței loiale.
Deoarece acum cineva plătește impozite, cineva – nu și este extrem de inechitabil. Atunci când nu plătești impozite, poți face mult mai multe lucruri decât cel care muncește legal și transparent.
Politica Bugetar Fiscală prevede o trecere treptată în ceea ce prevede vămuirea automobilelor de la impozitul pentru volumul motorului la TVA (acum costul vămuirii depinde de dimensiunea motorului și anul de producere a automobilului: cu cât mai mare este motorul și mai veche mașina, cu atât mai mare este taxa de vămuire. TVA presupune plata unei taxe în funcție de prețul de piață al automobilului). Cu ce scop este introdusă această măsură?
Deoarece un astfel de impozit este considerat mai corect și mai onest. Dacă automobilul tău costă 1000 de euro, ai să plătești 200 de euro, dar dacă costă 10 mii d euro, atunci ai să plătești 2000 de euro. Acest lucru este considerat corect.
NewsMaker
Dar să presupunem așa o situație. Eu aduc în țară un Mercedes-Benz scump și spun că l-am cumpărat cu 5 mii de euro, în timp ce prețul de piață al acestuia este de 50 de mii de euro. Ce se întâmplă în acest caz?
Vameșul are un catalog în care se menționează că prețul orientativ al acestui automobil este de 45 de mii de euro și nu vei putea plăti taxe de vămuire pentru o sumă mai mică decât aceasta.
Dar dacă eu la modul real l-am cumpărat cu 5 mii de euro de la un amic?
Vor fi probleme. În prezent, este un pic mai ușor dintr-un anumit punct de vedere, deoarece acciza a funcționat ca o taxă ecologică. Iar TVA pentru vămuirea mașinii este o normă europeană. Am propus să fie introdus din 2025, iar până atunci vom examina experiența altor state europene care au implementat recent acest mecanism de vămuire. Am propus să fie introdus din 2025, dar am păstrat parțial pentru 2025, 2026 și 2027 impozitul pe volumul motorului (de la 10% până la 30%). De ce așa? Din calculele noastre reieșea că odată cu trecerea la TVA veniturile vor scădea cu 47%. Nu știm cât de exacte sunt aceste prognoze. Am reieșit din statistica privind importul de automobile din ultimii cinci ani [nu se știe cum se va schimba situația].
Dintr-o parte pare că acest lucru va favoriza importul de mașini vechi și ieftine, mai ales că nu există restricții în acest sens.
Nu este chiar așa. Lucrăm acum cu Ministerul Mediului pentru a asigura același grad de protecție de mașini vechi prin taxa de mediu. Deoarece peste doi-trei ani, pentru vămuire va fi necesar de plătit în afară de TVA taxa de mediu. Și dacă vei încerca să aduci în țară un automobil cu Euro-2, Euro-3 (standard ecologic ce reglementează conținutul de substanțe nocive din gazele de eșapament – NM) nu vei putea deoarece se va permite doar importul mașinilor cu Euro-5 sau Euro-6. Vom proteja piața de mașini vechi cu ajutorul altor mecanisme.
„Ce face? Creație pe podele?”
În Moldova deja de doi ani se încearcă anularea sistemului de salarizare în mass–media sub formă de royalty, din care, potrivit legii, poți să nu plătești taxe sociale. Dar ulterior se răzgândesc să o anuleze. Și proiectul Politicii Bugetar-Fiscale pentru 2024 prevedea anularea sistemului și din nou s-au răzgândit. De ce?
Cele mai recente controale efectuate la posturile TV din țară au arătat că toți angajații – de la director până la paznic și femeie de serviciu – primesc un salariu în formă de royalty (royalty este acceptat în profesiile creative, reprezentanții cărora creează proprietate intelectuală). Consider că jurnaliștii care au programe de autor, scriu articole, pot rămâne pe royalty și legea nu schimba acest fapt. Ce am vrut să facem? Am vrut ca sub pretextul de royalty să nu fie ascunsă leafa [personalului tehnic]. O astfel de tendință există în industriile unde este generat un produs intelectual (cercetări, media). Ei pot fi creativi, își pot crea produsul lor intelectual [și pot primi salariu sub formă de royalty]. Dar nu vrem ca persoana care spală podelele să primească salariul sub formă de royalty. Ce face? Creații pe podele?
Dar din ce cauză acest punct a fost exclus din nou din Politica Bugetar-Fiscală?
Pentru a examina suplimentar această întrebare.
„În UE nu există TVA preferențial”
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că Moldova ar trebui să renunțe la TVA preferențial la energia electrică și gaze. Ce părere aveți despre această propunere?
Nu mi-am definitivat poziția referitor la acest subiect. Singurul lucru pe care pot să îl spun că în Europa nu există TVA preferențial, mai mult există și acciză pentru energia electrică. Acum depunem eforturi maxime pentru a amâna cât mai mult acest moment, pentru a avea timp suficient să ne pregătim. Când vom deveni membri ai UE, va trebui să o facem. Și acest fapt, desigur va genera scumpirea energiei electrice.
„Nu au fost majorate lefurile miniștrilor, ci a ministerelor”
Anul trecut, predecesorul dumneavoastră, Dumitru Budianschi, a introdus un know-how sub forma unui adaos de 1300 de lei la salariul bugetarilor. Iar acum se anunță că lefurile asistenților sociali întârzie. Pe fondul majorărilor salariale consistente operate pentru miniștri, acest lucru nu arată prea bine.
Sunt două probleme diferite – asistenții sociali și 1300 de lei. Guvernul nu trebuia să le plătească asistenților sociali, aceștia au fost întotdeauna în gestiunea autorităților locale. Dar noi am găsit 86 de milioane de lei și le-am achitat salariile.
Ce s-a întâmplat? Există fondul de susținere a populației care se formează din taxa aeroportuară și altele [taxă de la schimb valutar, telefonie mobilă], etc. Autorităților locale li s-a promis că în funcție de acumulările obținute de fond, banii vor fi oferiți pentru sprijinirea asistenților sociali. Ce au făcut autoritățile locale? Aceștia au angajat mai mulți asistenți sociali. De exemplu, dacă în localitate erau doi asistenți sociali, au mai fost angajați încă trei. Posibil că localitatea are nevoie de atâția asistenți sociali, dar ei nu au luat în calcul faptul că fondul nu dispune de atâția bani, erau puțin peste 200 de milioane de lei. În consecință, timp de patru luni s-a acumulat un deficit de 86 de milioane de lei. Însă, autorităților locale li s-a spus clar: în funcție de posibilitățile fondului. Dar cine aude?
Iar cei 1300 de lei despre care ați vorbit trebuie să fie achitați din bugetele locale. În bugetul de stat aceste plăți nu sunt prevăzute. Încercăm să soluționăm această problemă, care este și una foarte costisitoare: acum o lună a costat 700 de milioane de lei.
NewsMaker
Și ce o să întreprindeți?
Încercăm să găsim acești bani, deși sincer vorbind nu suntem obligați să o facem. Cu siguranță nu avem 700 de milioane de lei liberi. Actualmente au scăzut și veniturile la buget. Au scăzut afacerile , importul, inclusiv și a materialelor de construcție [și a altor produse], avem război chiar în coasta noastră. Nu pot să nu achit alte salarii și să plătesc acești 1300 de lei.
Este destul de cinic pe fondul majorării salariilor miniștrilor până la 50 de mii de lei.
Nu miniștrilor, ci ministerelor. Am majorat lefurile tuturor angajaților ministerelor. Nu puteam majora salariul unui angajat până la 20 de mii de lei, iar ministrul să primească o leafă de 17 mii de lei. Această majorarea a costat 90 de milioane de lei, iar problema celor 1300 de lei costă 700 de milioane de lei.
Investim în ministere deoarece, de exemplu, în departamentul nostru, care este responsabil de politicile de salarizare, sunt patru locuri vacante, din cauza lefurilor neatractive. O situație similară este în toate ministerele. În cadrul ministerelor lucrează oameni care trebuie să aibă creier, iar creierul costă bani. Investim în cei care vor putea, datorită cunoștințelor pe care le posedă, să găsească soluții pentru astfel de situații. Avem ocupate doar 65% din locurile de muncă.
Salariile miniștrilor au fost majorate astfel încât lefurile lor să nu fie mai mici decât a acelor angajați cărora am vrut să le majorăm salariile. Am vrut să majorăm salariile ca să lucreze în ministere oameni cu crier, care ar ajuta la crearea unor politici bune, inclusiv pentru cei care sunt nemulțumiți [de majorarea salariilor miniștrilor].
Care va fi salariul mediu în cadrul unui minister după majorarea operată?
În jur de 20 de mii de lei net.
În afară de ministere mai sunt organe de supraveghere. Recent, șeful Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu s-a plâns în plenul Parlamentului că din cauza salariilor mici instituția se confruntă cu o criză serioasă de cadre.
Am vorbit cu el. Toți se confruntă cu această problemă, nu doar regulatorii, toate instituțiile, în afară de procurori și judecători – aceștia au salarii mai bune și pensii mari. Facem tot posibilul pentru a soluționa problema. În august va fi rectificat bugetul și sperăm că venirile la buget se vor stabiliza.
Am început să analizăm cheltuielile pentru jumătate de an. De exemplu, vedem că în buget sunt prevăzute cheltuieli pentru o anumită poziție în sumă de 3 milioane de lei, dar am cheltuit doar 20 de mii de lei. Chemăm șeful instituției și îl întrebăm de ce a solicitat 3 milioane de lei, dar a cheltuit doar 20 de mii. Există și explicații logice, de exemplu organizăm un concurs prin Mtender și la modul real îi vom cheltui în septembrie, dar pot spune că au planificat, dar nu reușesc să se încadreze în buget. Întrebăm de câți bani au nevoie la modul real până la sfârșitul anului, le lăsăm această sumă, iar diferența o scoatem.
Vom examina absolut toate pozițiile privind cheltuielile, în lunile ce urmează aceste sarcini vor reveni la jumătate de minister, astfel încât în august să putem majora salariile altor angajați. Dar totul depinde de această analiză și rezultatele ei.
„Granturi nu vor mai fi: ori venituri, ori împrumuturi”
Recent Guvernul a aprobat prognoza bugetară pentru 2024-2026, care prevede indicatori destul de modești. Și dacă am înțeles corect, încă minim trei ani vom fi o țară foarte săracă.
Prognoza noastră pentru trei ani a fost făcută în baza indicatorilor privind veniturile pe care le avem. În acest an, din 86 de miliarde de lei venituri la buget, patru miliarde de lei sunt granturi. De ce este important acest lucru? Deoarece începând cu anul viitor granturi nu vor mai fi: ori venituri, ori împrumuturi. În august 2022, conform standardelor internaționale, Moldova a trecut din categoria țărilor sărace în categoria celor în curs de dezvoltare. Pe de o parte, e grozav, pe de altă parte – nivelul de granturi a scăzut brusc. Cu noi nu se mai discută de genul: „Cu ce vă putem ajuta?”. Cu noi se discută deja în felul următor: „Ce proiecte dezvoltați? Poate vă împrumutăm niște bani”.
Am fost scoși din lista beneficiarilor de resurse internaționale, unde erau multe granturi. Încercăm să schimbăm abordarea, de exemplu, cineva dintre angajații ministerului spune: vrem să dezvoltăm un anumit proiect, am găsit partener care ne-a promis un împrumut pe un termen anumit. Încercăm să-l extindem pe o perioadă mai lungă și îi propunem să discute cu acest donator despre componenta grantului.
NewsMaker
Există în Moldova o limită pentru datoria de stat?
Sunt doi indicatori de bază: ponderea datoriei de stat în PIB. Ea nu trebuie să depășească 60% din PIB. Acum este de 34% și întotdeauna a fost de până la 35%. Nu este prima oară când ne confruntăm cu o astfel de criză. O situație similară a fost și în 2020 cu datoria de stat. Este un indicator relativ. Datoria noastră de stat nu este mare în comparație cu unele țări europene unde acest procent este de 88 la sută.
Și încă un indicator – ponderea serviciului datoriei de stat în PIB. Este capacitatea ta de a întoarce datoriile, mai exact de a plăti dobânda la datorii. Acest indicator include rambursări de principal și plăți de dobânzi și constituie 2%, în timp ce nivelul recomandat este de 20%. Avem o politică conservatoare în ceea ce privește datoria de stat.
Dar ce ne încurcă să împrumutăm repede foarte mulți bani și să realizăm proiecte importante de infrastructură?
Ne este frică că nu vom putea întoarce datoriile. Este o decizie de nivelul primului ministru. Acum discutăm proiectul de dezvoltare a Moldovei pentru următorii cinci ani. Dar ca să dezvoltăm multe lucruri noi, avem nevoie de mai multe componente: oameni, care vor dezvolta proiectele, companii care le vor implementa.
Trebuie să ne decidem și ce vom construi. Iată vin la mine și îmi spun: hai să construim un drum. Dar pentru ce? Așa pur și simplu nu are niciun sens. Drumul trebuie să facă legătura dintre două obiecte strategice. Atunci dorința mea de a găsi bani va crește, deoarece poate aduce venit. Încerc să fac așa ca să nu cheltuim toți banii împrumutați pentru protecția socială, salarii, medicină, învățământ – în șa mod banii nu se vor înmulți. Adică vor aduce profit, dar tangențial peste 20-30 de ani. Pentru aceste domenii trebuie să căutăm granturi: chiar și cu condiția că suntem țară în curs de dezvoltare, întotdeauna sunt fonduri pentru scopuri medicale și educaționale.
Dar calea ferată trebuie reabilitată. În acest sens merită să împrumutăm bani, deoarece va aduce și bani și va menține drumul în stare bună.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
