Grecia va interzice accesul la rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani

Grecia plănuiește să interzică accesul la rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani. Guvernul de la Atena a pregătit un proiect de lege cu privire la restricție, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a anunțat măsura adresându-se direct tinerilor într-un videoclip pe TikTok. El a declarat că interdicția de utilizare a rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani are drept scop combaterea creșterii nivelului de anxietate și problemele de somn în rândul tinerilor, precum și „design-ul care creează dependență” al platformelor sociale, notează BBC.

Proiectul de lege prevede că orice persoană sub 15 ani va fi împiedicată să folosească rețelele de socializare, iar părinții sau tutorii vor fi obligați să instaleze o aplicație care să impună această restricție pe toate dispozitivele — indiferent dacă sunt de acord sau nu cu reforma. Interdicția va fi discutată în Parlament în timpul verii și este așteptată să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Amintim că, în decembrie 2025, Australia a devenit prima țară din lume care a obligat TikTok, YouTube, Snapchat și alte platforme importante să elimine conturile deținute de utilizatori sub 16 ani, în caz contrar riscând amenzi usturătoare. De asemenea, Franța, Portugalia, Austria și Spania se numără printre un grup tot mai mare de state care avansează cu planuri de impunere a restricțiilor de vârstă.

La rândul său, Guvernul Marii Britanii a lansat o consultare privind posibilitatea introducerii unei interdicții pentru cei sub 16 ani, în timp ce Irlanda și Danemarca analizează măsuri similare.

Susținătorii restricțiilor de vârstă afirmă că acestea sunt esențiale pentru protejarea sănătății fizice și mentale a copiilor. De cealaltă parte, criticii spun că interdicțiile sunt ineficiente și dăunătoare pentru intimitate, deoarece obligă utilizatorii să se verifice online.

De asemenea, în martie, comisarul pentru drepturilor omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a declarat că asemenea interdicții nu sunt „nici proporționale, nici necesare”. El a subliniat că restricționarea accesului la rețelele sociale ridică „probleme legate de drepturile omului, deoarece un copil are dreptul de a primi informații la fel ca oricine altcineva”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNS: Mortalitatea în Moldova este în scădere. Care au fost principalele cauze de deces în 2025

Bolile aparatului circulator au rămas principala cauză de deces în Republica Moldova în 2025, fiind responsabile pentru 56,6% din totalul deceselor înregistrate în țară, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Pe locul doi se situează tumorile maligne, cu 17%, urmate de bolile aparatului digestiv cu 7,8%, bolile respiratorii cu 4,9% și accidentele, intoxicațiile și traumele cu 4,7%.

Datele arată diferențe semnificative între femei și bărbați. În cazul bolilor cardiovasculare, femeile înregistrează o pondere a deceselor mai mare cu 13,4 puncte procentuale decât bărbații.

În schimb, la alte categorii se observă un tablou invers. Bărbații înregistrează o mortalitate mult mai mare din cauza accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor — de 3,4 ori mai mult decât femeile. De asemenea, decesele prin boli respiratorii sunt de peste două ori mai frecvente la bărbați, iar cele provocate de tumori maligne și boli ale aparatului digestiv sunt de aproximativ 1,5 ori mai ridicate.

Distribuția mortalității diferă și pe regiuni. Bolile aparatului circulator au cea mai mare pondere în regiunea Nord (59,9%). Tumorile maligne sunt mai frecvente ca pondere în municipiul Chișinău (19,3%) și în UTA Găgăuzia (17,3%). Bolile digestive au o pondere mai mare în regiunea Centru (9,9%) și Sud (8,4%).

În ceea ce privește bolile respiratorii și cauzele externe (accidente, intoxicații și traume), cele mai ridicate valori au fost înregistrate în municipiul Chișinău, unde acestea ajung la 7% și respectiv 6,1% din totalul deceselor. La polul opus, regiunea Nord înregistrează cea mai mică pondere a deceselor din cauze externe (3,8%).

În total, în Republica Moldova au decedat 32.100 de persoane în 2025, cu 1.500 mai puțin față de 2024, o scădere de 4,4%, potrivit BNS.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: