Susține NM

Green Finance and Investment Forum Moldova: Descoperă agenda și speakerii ediției

  • P.

Tranziția către o economie verde cere mecanisme concrete de finanțare, capacitate instituțională solidă și un cadru care să facă Moldova atractivă pentru capital sustenabil. Iar acest proces nu poate avansa fără o cooperare autentică între sectorul public, mediul de afaceri, instituțiile financiare și partenerii de dezvoltare.

Agenda primei ediții a Green Finance and Investment Forum Moldova care va avea loc pe 29 iunie, începând cu ora 8:30 la maib park,  reflectă principalele priorități ale tranziției verzi și ale dezvoltării unei economii sustenabile în Republica Moldova. Evenimentul va reuni factori de decizie, instituții financiare, parteneri de dezvoltare și reprezentanți ai mediului de afaceri într-o serie de sesiuni dedicate investițiilor verzi și mecanismelor de finanțare.

Evenimentul va începe cu un cuvânt de salut susținut de Jessika Roswall, Comisară Europeană pentru Mediu, Reziliența în Domeniul Apei și o Economie Circulară Competitivă, care va aborda rolul tranziției verzi în dezvoltarea economiilor orientate spre viitor.

De la priorități strategice la investiții implementate

Prima sesiune de discuții va analiza modul în care Republica Moldova poate reduce distanța dintre stabilirea priorităților de politici publice, evaluarea necesităților de finanțare și atragerea investițiilor pentru implementarea proiectelor verzi.

Discuțiile vor aborda cadrul de politici, planurile de acțiune și perspectiva strategică necesară pentru transformarea obiectivelor de mediu în proiecte finanțabile.

Panelul va fi moderat de Aliona Rusnac, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, iar printre participanți se numără Grigore Stratulat, Secretar de stat, Ministerul Mediului, reprezentanți ai Băncii Naționale a Moldovei.

Pregătirea sectorului financiar pentru investiții verzi

Un element central al forumului îl reprezintă capacitatea pieței financiare de a susține tranziția verde prin instrumente, produse și mecanisme adaptate nevoilor economiei.

Discuțiile vor explora soluțiile existente pentru finanțarea verde, lacunele actuale și instrumentele care urmează să fie dezvoltate pentru susținerea investițiilor sustenabile.

Panelul va fi moderat de Dorel Noroc, Președintele Asociației Băncilor din Moldova, iar la discuții vor participa Nadya Litvac, Senior Banker la EBRD, reprezentanți ai Băncii Naționale a Moldovei, Cătălina Plinschi, Comitetul FinTech, și Andriy Zaripov, IFC.

Modele aplicate: experiențe ale companiilor care investesc în tranziția verde

Forumul va aduce în prim-plan și exemple concrete din mediul de afaceri, prin prezentări de studii de caz privind implementarea proiectelor verzi. Companii din Republica Moldova vor prezenta proiecte implementate, sursele de finanțare utilizate, principalele provocări și rezultatele obținute, precum și lecții practice pentru alte companii interesate de tranziția verde.

Studiile de caz vor fi prezentate de către Marcela Lefter, Founder & CEO Sedera Green și Președinta Comitetului pentru Tranziția Verde al American Chamber of Commerce in Moldova, cu focus pe dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă (eoliană și solară), inclusiv inițiative aflate în diferite etape de implementare în România și Republica Moldova, și Iulian Filip, Administrator Monicol SRL, companie activă în sectorul agroindustrial, cu experiență în producție, procesare și export în lanțuri de valoare regionale.

Investiții verzi descentralizate și accesul la finanțări externe

O temă centrală a forumului o reprezintă capacitatea de a atrage și utiliza eficient finanțări externe și private pentru proiecte de dezvoltare sustenabilă, cu accent pe mecanisme moderne de investiții verzi și colaborare internațională.

Discuțiile vor aborda instrumente precum obligațiunile verzi, complementaritatea dintre bugetele publice de mediu și investițiile private, soluțiile bazate pe natură, precum și extinderea experiențelor internaționale în regiunea Parteneriatului Estic.

Sesiunea va fi moderată de Andrei Isac, Programme Representative în cadrul EU4Green Recovery East, și îi va reuni pe Nelly Petkova, Policy Analyst în cadrul OECD Environmental Directorate & EU4Climate Resilience, precum și pe Aurel Lozan, EU4Environment & World Bank Activity Coordinator, cu expertiză în biodiversitate și servicii ecosistemice.

Ateliere dedicate IMM-urilor și instituțiilor financiare

Agenda forumului se va încheia cu două workshopuri paralele, dedicate unor grupuri-cheie pentru dezvoltarea ecosistemului de finanțare verde.

Workshopul pentru IMM-uri, „Unlocking green and sustainable finance for SMEs”, va aborda oportunitățile de accesare a granturilor și instrumentelor financiare pentru eficiență energetică, competitivitate și sustenabilitate. La discuții vor participa Dr. Natalia Bolocan, director adjunct al ANCD, Vitalie Moraru, șef Oficiu Orizont Europa, reprezentanți ai UNDP Sustainability Finance și Cătălina Plinschi, COO Fagura.

În paralel, workshopul dedicat instituțiilor financiare și actorilor interesați de sustenabilitate va fi axat pe Taxonomia Verde, aplicarea criteriilor tehnice de evaluare pentru activități prioritare și integrarea informațiilor privind taxonomia în raportarea organizațională. Sesiunea va fi susținută de Samuel Lachaume, Sustainable Finance Taxonomy Expert, IFC.

Prin agenda propusă și expertiza participanților, Green Finance and Investment Forum Moldova devine o platformă de dialog între sectorul public, mediul financiar și comunitatea de afaceri, contribuind la dezvoltarea unui ecosistem capabil să transforme obiectivele de sustenabilitate în investiții concrete și proiecte cu impact economic și de mediu.

Green Finance and Investment Forum Moldova
29 iunie 2026, ora 08:30
maib park, Chișinău
Înscrieri: Green Finance and Investment Forum Moldova 

Eveniment organizat de Fintech Hub și AmCham Moldova.

Parteneri strategici: Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, EU4Green Recovery East, Innovate Moldova, IFC Moldova, EBRD Moldova și Tekwill.

Sponsori generali: Uniunea Europeană și maib.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

UE va ajuta moldovenii să-și plătească facturile la energie în această iarnă? Răspunsul ambasadoarei Iwona Piorko

Moldovenii vor fi pregătiți „pentru primele 72 de ore de urgență”: Guvernul pregătește un program național. Când va fi lansat

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Șeful SIS, despre viitoarele alegeri din Găgăuzia: Rusia a pierdut capacitatea de a le controla

Rusia a pierdut unul dintre principalele instrumente de influență în Găgăuzia – „capacitatea de a controla alegerile și de a seta regulile”. Declarația a fost făcută directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, pe 9 octombrie, la Moldova Security Forum, care are loc la Chișinău.

Întrebat dacă SIS a identificat fluxuri de criptomonede în contextul apropiatei campanii electorale din Găgăuzia și care este cea mai mare provocare pentru scrutinul din 15 noiembrie, Alexandru Musteața a spus că „procesul continuă”. El a precizat însă că criptomonedele nu sunt „singurul element” care trebuie luat în considerare când vorbim despre autonomie.

„Rusia a pierdut unul dintre instrumentele sale principale de influențare a situației în Găgăuzia – capacitatea de a controla alegerile și de a seta regulile. Curtea Constituțională a decis că se aplică legislația națională și CEC organizează alegerile în conformitate cu legislația națională. Deci, se aplică standardele, regulile și legile naționale și în contextul alegerilor din Găgăuzia. Procesul continuă. Mă opresc aici”, a declarat șeful SIS.

Amintim că, pe 15 noiembrie, locuitorii Găgăuziei vor alege atât viitorul bașcan, cât și noua componență a Adunării Populare. Campania electorală va începe pe 16 octombrie, simultan pentru toți candidații înregistrați.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Comisar european, la forumul de securitate: „După Ucraina, Moldova a primit cei mai mulți bani pentru apărare”

Republica Moldova a beneficiat de 317 milioane de euro pentru apărare și securitate prin Instrumentul european pentru pace, fiind, după Ucraina, țara care a primit cel mai mult sprijin prin acest mecanism. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, într-un mesaj video prezentat pe 9 octombrie, în a doua zi a Moldova Security Forum, care are loc la Chișinău.

Potrivit comisarului, suma include 120 de milioane de euro pentru apărarea antiaeriană, sprijin anunțat în iulie. Kubilius a amintit că Moldova a fost prima țară care a încheiat un parteneriat de securitate și apărare cu UE și a enumerat rezultatele cooperării: Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova, echipa de reacție la amenințări hibride, un consilier pentru probleme militare și sprijin pentru consolidarea instituțiilor, inclusiv a Centrului Național de Management al Crizelor, creat în toamna anului 2025.

„După Ucraina, Moldova a primit cei mai mulți bani pentru apărare și securitate. În total – 317 de milioane în cadrul Instrumentului european pentru pace”, a anunțat comisarul european.

Andrius Kubilius a vorbit și despre amenințările cu care se confruntă Republica Moldova. Potrivit lui, doar în august, 17 drone au căzut în țară – aproape tot atâtea câte în întregul an precedent.

El a acuzat Rusia, totodată, de ingerințe în ultimele alegeri din Moldova, prin război informațional și cumpărarea voturilor, cu scopul de a submina suveranitatea, independența și viitorul european al țării: „Dar ați rezistat, ați câștigat și, datorită puterii și rezilienței dvs. și a acțiunilor concrete, UE poate învăța de la Moldova. Puteți conta pe suportul nostru”.

Oficialul european a descris Moldova drept un „partener apropiat în politica externă și de securitate” și una dintre țările aflate în fruntea procesului de extindere. În opinia sa, viitorul european al Moldovei și Ucrainei reprezintă „cea mai mare garanție a păcii în Europa”.

„Din cauza succesului Moldovei și al Ucrainei, rușii obișnuiți vor vedea că există o cale mai bună decât calea lui Putin. Așa că haideți să continuăm cooperarea noastră în securitate și apărare spre un viitor european comun”, a mai declarat oficialul european.

Amintim, astăzi, 9 octombrie, la Chișinău a început cea de-a doua zi a Moldova Security Forum 2026. Discuțiile se vor axa pe gestionarea crizelor, amenințările hibride, noile tehnologii și consolidarea încrederii publice. Programul include atât sesiuni publice, cât și dezbateri cu caracter închis. Detalii – AICI.

***

Moldova Security Forum se află la cea de-a treia ediție. În prima zi, pe 8 octombrie, discuțiile s-au axat pe rolul Moldovei în securitatea regională, parteneriatele cu UE și NATO, cooperarea în domeniul apărării, integrarea europeană și reintegrarea țării.

Președinta Maia Sandu, miniștri, oficiali străini și experți din zeci de țări au discutat despre amenințările hibride, încălcările spațiului aerian și investițiile necesare pentru consolidarea apărării. Cele mai importante declarații din prima zi pot fi citite în LIVE TEXTUL NewsMaker.

Forumul este organizat de Fundația Konrad Adenauer în Moldova, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Oficiul de Legătură NATO în Moldova, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Apărării. NewsMaker este partener media al evenimentului.

***

Reamintim, prima ediție a Forumului a avut loc în perioada 19-20 noiembrie 2024. Detalii – AICI. Cea de-a doua ediție a fost dedicată securității energetice, amenințărilor cibernetice, dezinformării și combaterii corupției electorale și a avut loc în perioada 18-19 noiembrie 2025. Detalii – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

screenshot

Nosatîi, despre sondajul în care peste 80% consideră Moldova nepregătită pentru o agresiune: „Apărarea Patriei este o responsabilitate a întregii societăți”

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a comentat rezultatele unui sondaj potrivit căruia peste 80% dintre respondenți consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe. Oficialul a spus că „este o opinie” și a menționat că sondajul include rezultate diferite. Totuși, ministrul a declarat că autoritățile au responsabilitatea de a continua să investească în apărare și de a „obține acea încredere a cetățenilor”, însă „apărarea patriei este o responsabilitate a întregii societăți”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru NewsMaker, acordat la cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum.

„Este un sondaj. Este o opinie. Sunt mai multe cifre în acel sondaj și, dacă ne uităm, ele chiar și între dânsele sunt contradictorii. Dar cred că este de responsabilitatea noastră să continuăm să investim în apărare, să investim în oameni, să instruim aceiași rezerviști care se antrenează acum și să obținem acea încredere a cetățenilor, fiindcă apărarea patriei nu este responsabilitatea doar a ministrului sau a instituției de apărare. Apărarea patriei, conform prevederilor constituționale, este un drept și o responsabilitate a întregii societăți”, a declarat Nosatîi.

Ministrul s-a referit și la dronele care survolează spațiul aerian al Republicii Moldova. „Numărul de incidente în spațiul aerian se mărește și, cu părere de rău, aceasta aduce mai mult pericol pentru cetățeni. Dacă anterior erau niște cazuri separate, astăzi vedem o mulțime de încălcări care sunt divizate pe mai multe zone geografice. Într-adevăr, nu doar ne testează, dar ne face ca noi să depunem mai mult efort pentru a îmbunătăți situația la capacitatea de interceptare, fiindcă măsurile anterioare au fost îndreptate spre capacitatea de detecție”, a comunicat oficialul.

Întrebat dacă va cere o alocare mai mare a finanțelor pentru bugetul armatei, ministrul a răspuns: „Suntem aproape de aprobarea bugetului pentru 2027. Am solicitat majorarea bugetului de la începutul acestui an și solicit să fie pusă în aplicare prevederile strategiei naționale de securitate privind creșterea treptată a bugetului național de apărare de un procent din PIB”.

Amintim că un sondaj prezentat pe 7 octombrie 2026 a arătat că peste 80% dintre respondenți consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe. Peste 60% dintre cei chestionați au declarat că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură. Totodată, studiul a indicat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Detalii AICI.

***

Precizăm că, pe 8 octombrie 2026, la Parlament a avut loc o ședință cu ușile închise, în cadrul căreia s-a votat noua structură a forțelor armate. Este vorba de adaptarea structurii forțelor armate ale Republicii Moldova la realitățile actuale. Informațiile au fost comunicate de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a refuzat să spună dacă proiectul a inclus și majorarea efectivului, dar a precizat schimbările nu îi vor fi viza pe cetățenii. De cealaltă parte, opoziția parlamentară a declarat că nu a văzut necesitatea ca ședința să se desfășoare cu ușile închise și a menționat că nu a primit răspuns la unele întrebări. Opoziția a mai menționat că ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, nu a fost prezent la ședință, iar liderul PAS a declarat că nu cunoaște motivul. Detalii AICI.

Știri similare

Atașatul apărării al SUA în Moldova: Transnistria nu reprezintă o problemă militară, dar rămâne una pentru integrarea în UE

Regiunea transnistreană nu reprezintă o problemă la nivel militar, a declarat atașatul apărării al SUA în Republica Moldova, Marcel Bolboaca-Negru, într-un interviu pentru NewsMaker, oferit în contextul Moldova Security Forum. Oficialul consideră, însă, că regiunea rămâne o problemă pentru integrarea țării în Uniunea Europeană, „care va trebui rezolvată”.

Întrebat de NM în ce măsură prezența trupelor ruse în regiune crește pericolul pentru Republica Moldova, Bolboaca-Negru a răspuns: „Bineînțeles, Transnistria rămâne o problemă. Din punctul meu de vedere militar, Transnistria nu este o problemă la nivel militar, chiar dacă trupele ruse sunt prezente acolo. Dar, bineînțeles, este o problemă în integrarea în Uniunea Europeană, care va trebui rezolvată”.

În același interviu, atașatul apărării a fost întrebat cum comentează opiniile criticilor, care consideră că neutralitatea și păstrarea distanței față de NATO ar putea contribui la securitatea Republicii Moldova. Oficialul american a refuzat să comenteze criticile, însă a ținut să precizeze că doar „Moldova și poporul moldovean decid care este viitorul”.

Amintim că, pe 8 octombrie, la cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum, secretarul de stat al MAE, Valeriu Mija, a declarat că integrarea europeană și războiul din Ucraina pot accelera reglementarea transnistreană. Potrivit lui, mulți locuitori ai regiunii beneficiază deja de avantajele vieții în Moldova, cu norme și valori mai democratice.

În cadrul aceluiași forum, fostul premier Dorin Recean, emisar special al președintei pentru dezvoltare și reziliență, a declarat că regiunea transnistreană nu mai este văzută ca o amenințare pentru securitate, „ci ca ceva care poate să ducă la unele incidente”. „Moldova continuă să fie în siguranță, chiar și cu Transnistria”, a declarat fostul premier.

La rândul său, întrebat dacă este de acord că evacuarea trupelor și munițiilor rusești din Cobasna ar trebui să fie o condiție într-un acord post-război, după încheierea războiului din Ucraina, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat, pe 8 octombrie, că retragerea trupelor ruse care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova nu trebuie corelată cu negocierile de pace privind Ucraina. Potrivit lui, acestea sunt două subiecte distincte, care trebuie abordate separat.

Principalele declarații ale conducerii Republicii Moldova, oficialilor din Ucraina și România, reprezentanților NATO și experților internaționali, făcute în cadrul forumului, pot fi citite AICI.

***

Potrivit sondajului realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat pe 7 octombrie, în ajunul Moldova Security Forum 2026, șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

NewsMaker

PAS renunță la Vornicu în cursa pentru Chișinău, deși cea mai mare organizație a formațiunii l-a desemnat? Doi vicepreședinți reacționează

Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) încă nu are o decizie finală cu privire la candidatul formațiunii la funcția de primar al municipiului Chișinău pentru alegerile locale din 2027. Declarații în acest sens au fost făcute de vicepreședinții PAS, Dan Perciun și Gheorghe Hajder, în contextul apariției unor informații potrivit cărora ministra Finanțelor Victoria Belous ar putea fi desemnată candidată în locul lui Alexandru Vornicu, propus de organizația municipală Chișinău a PAS. Perciun a calificat, totuși, aceste informații drept speculații. Amintim că, în iunie, organizația municipală Chișinău a PAS a anunțat că l-a propus pe Vornicu drept candidat, iar acesta a declarat, la rândul său, că propunerea de a candida a venit din partea liderului PAS, Igor Grosu.

„Am văzut și eu anumite speculații care au apărut pe Telegram. Nu avem o decizie în acest sens la partid. Suntem în discuții. Când vom avea o decizie, o vom anunța. La moment, este nimic mai mult decât o speculație care a apărut pe Telegram”, a declarat Perciun la ediția din 8 octombrie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Întrebat dacă se discută ca PAS să aibă alt candidat, Perciun a declarat: „Se discută despre strategia noastră electorală și, de ceva timp, nu am avut discuții la acest subiect și le vom reîncepe în următoarea perioadă”.

Potrivit lui Perciun, în luna iunie, „a fost o decizie a biroului politic de a propune un candidat către convenția organizației teritoriale Chișinău”. „Acum urmează să vedem dacă și convenția va sprijini candidatul care a fost stabilit până acum. Aici avem în continuare discuții. Când vom avea o decizie finală, o vom anunța”, a adăugat el.

Întrebat dacă Vornicu s-ar supăra în cazul în care, în cele din urmă, nu va fi candidat, Perciun a răspuns: „Eu cred că dumnealui va anunța, va comenta orice decizie va fi luată. Noi cu Alex suntem în discuții permanente și, în funcție de decizia finală, vor fi oferite și toate detaliile”.

Și Gheorghe Hajder a fost întrebat ce s-a întâmplat cu candidatura lui Vornicu la funcția de primar, acesta menționând că încă nu a fost luată o decizie finală. „Nu este o decizie sau o părere care aș putea eu să o spun acum. Cred că e mai bine să-l întrebăm pe domnul Alexandru sau ulterior deja când va fi o decizie finală”, a declarat Hajder la ediția din 8 octombrie a emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

***

Amintim că, pe 15 iunie 2026, organizația municipală Chișinău a PAS a anunțat că l-a propus pe Alexandru Vornicu drept candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău pentru alegerile locale din 2027. Vornicu, care se află la al doilea mandat de primar al orașului Stăuceni, a mulțumit „pentru încredere”. Contactată atunci de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat că Biroul Național Permanent al formațiunii urmează să aprobe candidatura lui Vornicu.

Între timp, pe 17 iunie, Vornicu a participat la o emisiune televizată, în cadrul căreia a vorbit despre planurile de infrastructură de care are nevoie Chișinăul. Tot atunci, el a declarat că propunerea de a candida la funcția de primar al Chișinăului a venit din partea liderului PAS, Igor Grosu. Vornicu a mai spus că desemnarea sa de către organizația municipală Chișinău a PAS reprezintă doar prima etapă a procesului intern de selectare a candidatului pentru alegerile locale din 2027, relata Jurnal.md.

Propunerea organizației municipale a PAS de a-l desemna pe Vornicu drept candidat la funcția de primar al Chișinăului i-a surprins pe mulți. Anterior, reprezentanții partidului de guvernare au vehiculat numele unor persoane mai cunoscute. Experții au vorbit deja despre o strategie aparte a PAS pentru acest scrutin. NewsMaker a scris AICI mai multe despre acest subiect.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Cum să-ți gestionezi corect bugetul? TOP 5 recomandări pentru decizii financiare responsabile #LunaEducațieiFinanciare
De la energie la digitalizare: cum funcționează infrastructura critică pentru afaceri în Republica Moldova
Google ASR în Moldova: date, AI și suportul experților Coob Ads 
Doi noi membri în Consiliul de Administrație al Victoriabank
Călătorește mai avantajos cu Mastercard®: achită biletele de avion și primește 10% cashback
300 lei cashback lunar și mai multe motive să folosești Moldcell Visa Card pentru cumpărăturile online
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send