Tudor Mardei | NewsMaker

Grevă japoneză anunțată la școala din cadrul USMF: reacția Ministerului Sănătății și a universității

După ce „Școala de Management în Sănătate Publică” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) a anunțat grevă japoneză, afirmând că instituția „este eliminată din documente oficiale”, reprezentanții Ministerului Sănătății și cei ai universității au venit cu reacții. Într-un comentariu pentru NM, Ministerul Sănătății a declarat că, prin ordinul din octombrie 2025, au fost modificate unele reglementări de funcționare a școlii, care între timp deveniseră depășite, și că a fost menținută denumirea anterioară – „Școala de Sănătate Publică”. Iar reprezentanții universității au precizat că, prin acest ordin, a fost exclusă sintagma „Management în” și că această subdiviziune universitară își va desfășura activitatea în continuare.

Reacția universității „Nicolae Testemițanu”

Într-o declarație publică, universitatea a precizat că, în prezent, instituția vizată poartă denumirea „Școala de Sănătate Publică”, iar „Școala de Management în Sănătate Publică” a fost denumirea sa anterioară.

Potrivit universității, Școala de Sănătate Publică a fost instituită în cadrul USMF prin Ordinul Ministerului Sănătății din 6 aprilie 2002. Ulterior, în 2005, printr-un alt ordin a fost constituită Școala de Management în Sănătate Publică.

Conform universității, prin Ordinul Ministerului Sănătății din 6 octombrie 2025 a fost abrogat Ordinul din 6 aprilie 2002 privind instruirea cadrelor de conducere din sistemul sănătății – act normativ prin care fusese aprobat Statutul Școlii de Management în Sănătate Publică și constituit Consiliul administrativ al acesteia. „Actul normativ menționat nu corespunde cadrului juridic actual. Totodată, prin același ordin, Ministerul Sănătății menține denumirea inițială a subdiviziunii universitare – Școala de Sănătate Publică, fiind exclusă sintagma „Management în””, a precizat universitatea, adăugând că „această subdiviziune universitară își va desfășura activitatea în continuare”.

Universitatea a mai declarat că „raporturile de muncă ale angajaților Școlii de Sănătate Publică rămân în vigoare și nu vor suferi modificări”, iar „salariații subdiviziunii beneficiază de concedii anuale plătite, conform programării aprobate”.

Potrivit sursei citate, pe întreaga perioadă de activitate, școala a funcționat ca subdiviziune structurală a universității, fără a deține statut de subdiviziune autonomă. „Pe parcursul activității, au fost înaintate, în mod repetat (de cel puțin două ori), propuneri oficiale către directorul Școlii privind organizarea acesteia în regim de autonomie universitară, care au fost refuzate expres de către conducător”, a comunicat universitatea.

Reacția Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății a declarat, pentru NewsMaker, că prin ordinul din 6 octombrie 2025 „au fost abrogate și modificate unele ordine ale Ministerului Sănătății care reglementau funcționarea școlii, care au devenit între timp depășite, fiind menținută denumirea oficială Școala de Sănătate Publică”. „Rectorul USMF a pus în aplicare aceste prevederi prin ordin intern, asigurând conformitatea cu legislația în vigoare”, a precizat Ministerul.

Potrivit ministerului, „subdiviziunea universitară Școala de Sănătate Publică funcționează conform cadrului legal și structurii instituționale a USMF”. „Procesul educațional se desfășoară fără modificări, conform programului aprobat; Relațiile de muncă ale angajaților subdiviziunii sunt menținute, aceștia beneficiind de toate drepturile prevăzute de legislație; Absolvenții programului de master Management în sănătate publică vor primi diplome cu titlul de Master în Sănătate Publică, domeniul de formare profesională Sănătate Publică, în cazul realizării programului de studii. (…) Toate măsurile adoptate urmăresc clarificarea statutului Școlii de Sănătate Publică și garantarea transparenței administrative și academice în cadrul universității”, au declarat reprezentanții Ministerului Sănătății.

***

Amintim că școala din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a anunțat „grevă japoneză” începând cu 15 decembrie. Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției au declarat că „școala este eliminată din documente oficiale”, iar „angajații sunt presați să semneze acte administrative ce țin de lichidarea ei”, urmare a unui ordin emis de Ministerul Sănătății „fără nicio argumentare”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anastasia Vlasova / Getty Images: foto simbol

Trei copii, o femeie și un preot. Cinci morți, anunțați după noi atacuri ale Rusiei în Ucraina

Cinci persoane, printre care o femeie, trei copii și un preot, au murit în Ucraina în urma atacurilor Rusiei. Informațiile au fost comunicate de autoritățile ucrainene, care au raportat atacuri asupra regiunilor Kiev și Herson.

În seara zilei de sâmbătă, șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a anunțat că, în urma unui atac al Rusiei, au murit o mamă și doi copii mici – o fetiță și un băiețel – în raionul Fastiv, regiunea Kiev. În același raion au fost avariate case de locuit private și un automobil. Într-una dintre case a izbucnit un incendiu. Tot în raionul Fastiv a fost avariată o întreprindere. Pe teritoriul acesteia a izbucnit un incendiu.

Tot în seara zilei de sâmbătă, Tkacenko a anunțat că, în raionul Vîșhorod, regiunea Kiev, în urma atacului Rusiei, au fost rănite două persoane – o mamă și copilul acesteia. În dimineața zilei de duminică, Tkacenko a anunțat că copilul a murit la spital.

„Astfel, numărul persoanelor decedate în regiunea Kiev a ajuns la patru – trei copii și o femeie”, a declarat Tkacenko. El a adăugat că regiunea Kiev a fost ținta atacurilor timp de mai bine de 24 de ore. În acest interval, în cinci raioane ale regiunii au fost avariate 31 de obiective.

Tot pe 20 septembrie, șeful administrației militare regionale Herson, Aleksandr Prokudin, a raportat că, în ajun, forțele ruse au atacat cu o dronă o mănăstire din satul Cervonîi Maiak. În urma atacului, un preot în vârstă de 71 de ani a murit. De asemenea, au fost răniți alți patru preoți, cu vârste de 51, 53, 51 și 31 de ani. „Potrivit informațiilor preliminare, aceștia au suferit traumatisme provocate de explozie”, a menționat Prokudin.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, începând cu seara zilei de sâmbătă și până duminică dimineața, forțele ruse au atacat țara cu 138 de drone. Până la ora 08:00, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât sau neutralizat 101 dintre acestea. Au fost înregistrate lovituri în 17 locații, precum și căderi ale dronelor doborâte (resturi) în alte 5 locații. Ministerul rus al Apărării a raportat că, noaptea trecută, forțele armate ale Federației Ruse au lansat atacuri cu drone asupra „centrelor logistice, depozitelor și porturilor din Ucraina, precum și asupra navelor implicate în interesele Forțelor Armate ale Ucrainei”.

***

Amintim că, de cealaltă parte, primarul Moscovei a raportat că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a efectuat „cel mai masiv atac cu drone asupra Moscovei”. Potrivit acestuia, începând de sâmbătă, forțele ruse de apărare antiaeriană au doborât peste 1 600 de drone, dintre care 450 se îndreptau spre Moscova. Sobianin a spus că a fost avariat și un obiect de pe teritoriul rafinăriei de petrol din Moscova. El a calificat atacul drept „fără precedent”, adăugând că „a fost planificat cu scopul de a perturba alegerile”. În total, trei persoane au murit – doi bărbați și o femeie. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a confirmat atacul. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: