Tudor Mardei | NewsMaker

Grosu acuză CALM că dezinformează cetățenii despre reforma administrativ-teritorială: „Dacă nu cunoașteți, sunați-mă pe mine”

(ACTUALIZARE 15:08) Într-un comentariu pentru NewsMaker, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a catalogat drept „manipulare” afirmațiile lui Igor Grosu despre stimulentele financiare pentru primării.

Zece milioane, împărțiți la 24 de grupuri de primării, înseamnă în medie sub 420.000 de lei pe grup. Și pentru ce sunt banii ăștia, mai exact? Comunicatul e limpede: pentru servicii de consultanță, pentru elaborarea documentelor de amalgamare, pentru organizarea ședințelor de consultare publică, pentru pregătirea documentației tehnice a unor viitoare proiecte de investiții. Tradus din limbaj de comunicat în română vorbită: ceai, cafea, sală de ședințe și experți bine plătiți care scriu hârtii despre proiecte care încă nu există. Nimic nu se construiește cu banii ăștia. Niciun metru de drum, nicio țeavă de apeduct, niciun bec de iluminat public. Doar procesul de a scrie despre cum s-ar putea, cândva, construi ceva”, a spus el.

Știre inițială

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că nu a citit deocamdată scrisoarea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), prin care organizația critică modul de desfășurare a reformei administrativ-teritoriale. În același timp, șeful legislativului a acuzat conducerea CALM că ar răspândi informații eronate despre acest proces, în special cu privire la lipsa stimulentelor pentru primării.

N-am văzut-o încă în corespondență, dar o să mă uit neapărat. Cea mai mare rugăminte către directorii executivi… Am înțeles că merge prin localități și spune că stimulente nu vor fi. Haideți vă rog să nu dezinformăm, pentru că facem un mare deserviciu cetățenilor. Mare deserviciu! Iată 80 și ceva de primării deja au primit primele stimulente. Dacă nu cunoașteți, sunați la Guvern, sunați-mă pe mine. Nu vă răspunde Guvernul, vă răspund eu. Dar să nu dezinformăm, pentru că este ușor să tulburi, e ușor să arunci o știre nu tocmai cea mai bună și după care cineva trebuie să vină să repare. Nu-i frumos! Cel puțin nu-i frumos! Și mai mult, nu-i colegial”, a declarat Igor Grosu.

NewsMaker a solicitat o reacție la învinuirile lansate de șeful legislativului din partea CALM.

Amintim că, pe 26 iulie, CALM a expediat o scrisoare către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, cu privire la reforma administrației publice locale. Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar reprezenta „un abuz”.

În reacție, Cancelaria de Stat a declarat că autoritățile au comunicat încă de la începutul consultărilor despre termenul de 31 iulie. Referitor la acuzațiile privind presiuni asupra primarilor sau aleșilor locali, instituția a precizat că, „dacă există cazuri concrete, acestea trebuie prezentate punctual și sesizate instituțiilor competente”.

Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale în ianuarie 2026. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: