Grosu, despre valul de demisii în rândul judecătorilor: „Când te uiți, printre ei sunt nume și sonore”

Peste 140 de judecători au părăsit sistemul judecătoresc de la începutul procesului de vetting, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit acestuia, unii magistrați au plecat după ce nu au trecut evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce alții au ales să se retragă din proprie inițiativă.

„Este o cifră interesantă, într-o comunitate de 450 sau 500, dacă nu greșesc. Unii au plecat pentru că au picat evaluarea, alții au plecat de bunăvoie, dar când te uiți, printre ei sunt nume și sonore, de referință, cum s-ar spune”, a declarat Igor Grosu în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Întrebat cum va fi acoperit deficitul de magistrați, în condițiile în care instanțele se confruntau deja cu lipsă de personal, președintele Parlamentului a declarat că speranțele se leagă de noile generații formate la Institutul Național al Justiției (INJ).

„Important acum să vină forțe proaspete, noi (…) Sperăm foarte mult să înțeleagă cât e de mare povara, responsabilitatea și așteptările de la ei. Nu o să importăm de nicăieri judecători, nu există așa ceva, și acele exemple unde s-a întâmplat așa ceva sunt puține și de scurtă durată. Nu asta e soluție, trebuie să ne creștem propriile capacități”.

În legătură cu cele 17 cereri de demisie depuse recent de procurori, majoritatea din cadrul PCCOCS, speakerul Igor Grosu a spus că este important ca acestea să fie analizate individual. „Trebuie văzut cine sunt acești procurori. Consiliul Superior al Procurorilor trebuie să facă o analiză și să vadă care sunt motivele”,.

Amintim că procesul de vetting al judecătorilor a fost inițiat în 2024, iar evaluarea procurorilor a început pe 8 mai curent. Atât judecătorii, cât și procurorii care nu trec testul de integritate sunt eliberați din funcție și nu mai pot ocupa funcții publice sau în sistemul judiciar pentru o perioadă de la 5 până la 7 ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

CSM susține reforma salarizării, dar solicită modificări: salariile judecătorilor, sub media europeană

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat un aviz prin care susține reforma salarizării în sectorul bugetar, dar cere modificări esențiale înainte ca aceasta să fie adoptată. CSM consideră că proiectul, în forma actuală, lasă nesoluționate întrebări importante privind impactul asupra veniturilor judecătorilor și nu oferă garanții suficiente pentru independența financiară a magistraților.

Potrivit CSM, evaluările europene indică un nivel al remunerației judecătorilor din Republica Moldova semnificativ sub media europeană, ceea ce generează riscuri reale privind atractivitatea profesiei și capacitatea sistemului de a reține personal calificat.

Pentru a remedia aceste deficiențe, CSM a formulat mai multe solicitări concrete adresate autorităților, vizând în special menținerea garanțiilor salariale existente, stabilirea clară a valorii de referință aplicabile sistemului judecătoresc și includerea personalului din instanțe în mecanismele de sporuri.

„Din această perspectivă, asigurarea unui nivel adecvat de salarizare rămâne esențială pentru stabilitatea și funcționarea eficientă a justiției, mai ales în contextul în care așteptările multor judecători și angajați ai instanțelor sunt legate direct de această reformă. CSM solicită, în consecință, menținerea garanțiilor salariale existente, stabilirea clară a valorii de referință, includerea personalului din instanțe în mecanismele de sporuri și realizarea unei analize de impact care să asigure transparența și predictibilitatea reformei”, a comunicat instituția.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, care s-a regăsit pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali ai Guvernului din 17 iunie. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar.

Proiectul prevede introducerea unor grade de calificare pentru funcționarii publici — „bine”, „foarte bine” și „excelent” — în funcție de rezultatele evaluărilor semestriale. Sporul pentru performanță va fi acordat doar salariaților care au obținut calificativul „excelent” sau „foarte bine”, în proporție de 12-15% și respectiv 6% din salariul de bază. Totodată, se instituie cote-plafon obligatorii: calificativul „excelent” poate fi acordat cel mult 15% din personalul unei unități bugetare, iar „foarte bine” — cel mult 30%.

Proiectul introduce și noțiunea de „funcții greu de ocupat”, a căror listă urmează să fie aprobată prin hotărâre de Guvern. De asemenea, suplimentul pentru cumularea atribuțiilor va fi redus de la 100% la 50% și va fi acordat doar dacă se inițiază concurs pentru ocuparea funcției în cel mult șase luni de la vacantare.

Federația Sindicală a Educației și Științei a reacționat critic la prevederea potrivit căreia actele contractuale prin care se acordă drepturi salariale neprevăzute de lege sunt lovite de nulitate absolută, susținând că aceasta contravine obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova și transformă negocierea colectivă „într-un mecanism formal, lipsit de efect real asupra condițiilor de muncă”.

Proiectul se află în consultări publice iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: