PAS/Facebook

Grosu explică de ce PAS merge cu vedete în Parlament: nu toți trebuie să știe să scrie legi

Președintele Parlamentului și liderul partidului aflat la guvernare, Igor Grosu, afirmă că nu toți deputații trebuie să fie juriști sau să știe să scrie legi pentru a avea un rol important în Legislativ. Oficialul a răspuns, astfel, la criticile privind candidaturile anunțate de PAS, din rândul personalităților din cultură și sport, precum dirijorul Nicolae Botgros și luptătoarea Anastasia Nichita. Potrivit lui Grosu, experiența acestor oameni în domeniile lor poate aduce plus valoare în activitatea parlamentară.

„Avem o preconcepție în societate, că toți care ajung în Parlament trebuie să știe a scrie legi. Iată asta este o abordare greșită. Vă spun: legile și proiectele trebuie să fie emanația executivului, pentru că acolo este memoria instituțională, acolo este birocrația în sensul bun al cuvântului. Acolo este nevoie de implicarea birocrației, a experților”, a explicat Grosu în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Potrivit liderului PAS, rolul deputaților este de a reprezenta comunități și domenii specifice – sportul, arta, medicina sau educația – și de a contribui la îmbunătățirea politicilor cu expertiza pe care o dețin.

„Anastasia, evident că vorbim de domeniul sportului. Noi am avut și vom avea inițiative dedicate sportului, promovării sportului dezvoltării infrastructurii sportive. Dl. Botgros – trebuie să vedem cum facem ca această activitate artistică să fie una generatoare de venit, cum promovăm talentele, cum le motivăm. Asta trebuie să facă deputații în Parlament, nu să stea zi și noapte să scrie legi. Noi nu substituim executivul. Sunt oameni care au în jurul lor o comunitate pe care trebuie să o reprezinte, oameni cu pondere în mediul sportiv, artistic, academic, etc. Aceasta este abordarea – să reprezinte așteptarea acestei comunități mari și să ajute la promovarea politicilor”, a mai declarat Igor Grosu.

***

Precizăm că Partidul Acțiune și Solidaritate a prezentat, în ultimele săptămâni, mai multe personalități publice care vor candida pe lista sa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Printre aceștia: dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul și scriitorul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena Mea”, Ludmila Adamciuc, luptătoarea Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectori de universități.

AICI am explicat ce impact ar putea avea noua strategie a partidului de guvernare, de a merge cu vedete în Parlament, și ce riscuri implică aceasta.

Amintim în acest context că Igor Grosu a anunțat, anterior, că va deschide lista PAS, iar printre primii candidați se va regăsi și prim-ministrul Dorin Recean.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie 2025. 

Conform calendarului aprobat de CEC, perioada electorală a început pe 14 iulie, iar campania electorală propriu-zisă va demara pe 29 august.

Candidații la funcția de deputat își vor putea depune actele pentru înregistrare în perioada 20 iulie – 19 august. Tot din 20 iulie începe și colectarea semnăturilor de susținere pentru candidații independenți.

Între timp, blocurile electorale își pot depune documentele la sediul CEC până pe 13 august.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: