parlament.md

Recean, candidat PAS la alegerile parlamentare. Grosu spune cine va fi primul pe listă

Premierul Dorin Recean va candida la alegerile parlamentare pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Anunțul a fost făcut de liderul formațiunii, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive. Speakerul Parlamentului a precizat că el însuși va deschide lista candidaților PAS pentru un nou mandat de deputat.

Întrebat cine va mai figura pe lista electorală a formațiunii, Grosu a îndemnat la „răbdare”. Totuși, întrebat clar dacă va fi el primul pe listă, liderul PAS a confirmat: „Da”.

Referindu-se la candidatura premierului Dorin Recean, Grosu a declarat: „Evident că este corect să fie. Altfel cum? Este o persoană foarte implicată, foarte mult muncește”.

În ceea ce privește zvonurile despre o posibilă demisie a Guvernului Recean înainte de alegerile parlamentare din septembrie, Grosu a comentat: „Eu aud zvonul acesta încă din 2021. Din 2021 aud astfel de „blesteme”. (…) Schimbarea Guvernului acum ar fi o nebunie, bucuria nebunilor”.

Amintim că PAS a anunțat, pe 16 iunie, primii candidați la funcția de deputat, care se vor regăsi pe listele partidului. Este vorba despre dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fostul ministru al Muncii Marcel Spătari și antreprenoarea Maria Acbaș. Detalii – AICI.

De altfel, decizia Mariei Acbaș de a candida pe listele PAS la alegerile parlamentare din septembrie a stârnit un val de reacții. Criticile au apărut mai ales în contextul în care, la scrutinul parlamentar din 2021, Acbaș a candidat pentru un mandat de deputat pe listele Partidului „Congresul Civic”, formațiune condusă de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk.

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Adriana Vlas, a declarat că pentru NM că Moldova riscă „să piardă țara” la scrutinul din toamnă. Ea a chemat cetățenii la unitate: „Să lăsăm într-o parte supărările, diferențele și să ne unim cu toții – oameni din diferite domenii, regiuni, vorbitori de diferite limbi și de diferite etnii. PAS va forma o listă cât mai incluzivă și vrem să reunim în parlamentare oameni care reprezintă segmente diverse. Oprim divizările și ne unim pentru a menține Moldova pe calea cea dreaptă”, a declarat Vlas pentru NM.

De ce PAS și președinta Maia Sandu se bazează pe celebrități la alegeri, ce impact ar putea avea noua strategie a partidului de guvernare și ce riscuri implică aceasta, am explicat – AICI.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc la toamnă, pe data de 28 septembrie.

Conform programului calendaristic aprobat de CEC, blocurile electorale își vor putea depune documentele la sediul autorității între 20 iunie și 13 august.

Candidații la funcția de deputat își vor putea depune actele pentru înregistrare, în schimb, în perioada 20 iulie – 19 august. Tot din 20 iulie începe și colectarea semnăturilor de susținere pentru candidații independenți.

Perioada electorală va începe pe 14 iulie, iar campania electorală propriu-zisă va demara pe 29 august.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: