Alexandru Munteanu/Facebook

Grosu și Munteanu, reacție la criticile Tiraspolului privind retragerea cetățeniei: „Cei care lucrează împotriva R. Moldova suportă consecințe” VIDEO

Decizia președintei Maia Sandu de a retrage cetățenia Republicii Moldova unor persoane din stânga Nistrului este una „corectă”, susține premierul Alexandru Munteanu. Declarația a fost făcută pe 2 martie, după ce pretinsul șef al „diplomației” de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, a calificat măsura drept una „distructivă” și cu „motivație politică”.

„Este poziția lor. Eu cred că doamna președintă a avut suficiente motive și acțiuni comise de persoanele respective pentru a le retrage cetățenia. Nu am niciun dubiu că această decizie a fost corectă”, a declarat premierul.

Întrebat dacă această decizie ar putea afecta, pe viitor, relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, Alexandru Munteanu a declarat că „nu crede” că vor exista consecințe în acest sens. „Sunt lucruri mult mai importante. Trupele rusești, de exemplu”, a punctat premierul.

La rândul său, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, susține că retragerea cetățeniei trebuie să transmită un mesaj clar: „cei care lucrează sau întreprind acțiuni împotriva statului Republica Moldova suportă consecințe”.

„Fiind cetățeni ai Republicii Moldova, ei răspund în fața Constituției, Codului penal, Codului civil și toată legislația. Nu în fața Kremlinului, nu în fața autorităților separatiste. Care confundă lucrurile acestea, au o problemă și un risc de a pierde cetățenia. Nu poți să beneficiezi de protecția statului Republica Moldova și, în același timp, să lucrezi împotriva statului. (…) Lecția trebuie să fie învățată. Care nu au înțeles lecția, sunați-i pe cei care au pierdut cetățenia”, a conchis Grosu.

Amintim, nouă persoane din regiunea transnistreană – foști și actuali reprezentanți ai structurilor de putere ale așa-numitei RMN – au rămas pe 25 februarie fără cetățenie, prin decret prezidențial. Președinția a precizat că acestea au săvârșit fapte deosebit de grave, care aduc prejudicii Republicii Moldova. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a adăugat că persoanele lipsite de cetățenie au acționat „în interesul unui stat străin, care încalcă neutralitatea țării noastre și poartă un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina”.

În prima sa reacție, pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, a declarat că deciziile Chișinăului ar avea o „motivație politică” și ar reprezenta o „măsură de presiune”. Negociatorul politic de la Tiraspol a calificat aceste acțiuni drept „distructive”.

NewsMaker a analizat cine sunt cele nouă persoane rămase fără cetățenie, în ce măsură decizia șefei statului, Maia Sandu, ar fi putut influența reuniunea în formatul „1+1” – desfășurată la Tiraspol pe 26 februarie, după o lungă pauză – și ce „nouă tactică” a autorităților constituționale invocă experții – AICI.

Precizăm, în Republica Moldova, retragerea cetățeniei este interzisă dacă persoana  rămâne, în urma acestei decizii, fără nicio altă cetățenie. Totuși, noua Lege „Cu privire la cetățenie”, intrată recent în vigoare, prevede și excepții de la această regulă. Astfel, în cazul săvârșirii unor fapte deosebit de grave care aduc prejudicii Republicii Moldova, cetățenia poate fi retrasă chiar dacă persoana devine apatridă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: