пресс-служба лидера непризнанной ПМР

Chișinăul își schimbă tactica? De ce Sandu a lăsat fără cetățenie 9 cetățeni ai Transnistriei și cum ar putea răspunde Tiraspolul ANALIZĂ

Președinta Maia Sandu a retras cetățenia Republicii Moldova pentru nouă persoane din regiunea transnistreană — foști și actuali reprezentanți ai puterii din așa-numita RMN nerecunoscută. Decretul a fost semnat în ajunul întâlnirii reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului, convenită de părți după o pauză îndelungată. NewsMaker a analizat în ce măsură decizia șefei statului ar putea influența reuniunea în format „1+1” și ce „nouă tactică” a Chișinăului invocă experții.

Cine sunt cele 9 persoane lipsite de cetățenie

Pe 25 februarie, Maia Sandu a semnat decretul privind retragerea cetățeniei pentru nouă persoane din Transnistria:

• Ruslan Mova — fostul șef al organelor de drept din așa-numita RMN;
• Oleg Leontiev, Vadim Levițchii, Igor Buga, Vadim Cravciuc — actuali deputați ai „parlamentului” local;
• Vladislav Juc — prim-adjunct al șefului așa-numitului minister al justiției din Transnistria;
• Stanislav Casap — șeful așa-numitei CEC din Transnistria;
• Elena Gorodețcaia — adjunctul șefului așa-numitei CEC din Transnistria;
• Victor Guzun — fost deputat al „parlamentului” local.

„Decretul vizează persoane care au deținut și continuă să dețină diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale de pe partea stângă a Nistrului. Președinția precizează că doi dintre cei vizați au luptat de partea regimului separatist, în războiul de pe Nistru din anul 1992”, se arată în comunicatul instituției prezidențiale.

În decret se precizează că cele nouă persoane au fost lipsite de cetățenie pentru săvârșirea unor fapte deosebit de grave, care aduc prejudicii Republicii Moldova.

Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a adăugat că persoanele lipsite de cetățenie au acționat „în interesul unui stat străin, care încalcă neutralitatea țării noastre și poartă un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina”.

De menționat că, în Republica Moldova, retragerea cetățeniei este interzisă dacă persoana  rămâne, în urma acestei decizii, fără nicio altă cetățenie. Totuși, noua Lege „Cu privire la cetățenie”, intrată recent în vigoare, prevede și excepții de la această regulă. Astfel, în cazul săvârșirii unor fapte deosebit de grave care aduc prejudicii Republicii Moldova, cetățenia poate fi retrasă chiar dacă persoana devine apatridă.

Decretul președintelui poate fi contestat în termen de șase luni.

O nouă strategie a Chișinăului?

Fostul deputat al Sovietului Suprem al așa-numitei RMN, analistul politic Anatoli Dirun, consideră că retragerea cetățeniei este o nouă tactică a Chișinăului și „parte a planului de reintegrare despre care anterior a vorbit vicepremierul Valeriu Chiveri”. Informații despre planul de reintegrare a țării, pe care Guvernul Moldovei îl elaborează împreună cu Uniunea Europeană și SUA, au apărut la începutul lunii decembrie 2025, însă autoritățile au refuzat atunci să dezvăluie detaliile, susținând că acest lucru ar putea „dăuna rezultatului final”. Ulterior, Chiveri a declarat că, în etapa actuală, un astfel de plan nu este realizabil, menționând, totodată, că reintegrarea rămâne un obiectiv strategic al Republicii Moldova.

În opinia lui Anatoli Dirun, o astfel de abordare nu va aduce rezultatul dorit: „Din asta nu va ieși nimic pozitiv și constructiv. Relații de încredere nu pot fi construite în acest mod. Nu există o metodă mai bună de a împinge negocierile într-un impas”.

Expertul a atras atenția și asupra „lipsei de logică” în selectarea persoanelor vizate de retragerea cetățeniei: „În listă sunt deputați ai Sovietului Suprem. Dar de ce doar unii, de ce nu toți? Pe baza cărui principiu a fost luată decizia?”

Noi „accente” în relațiile dintre Chișinău și Tiraspol a remarcat și fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure. Potrivit acestuia, Chișinăul a început să adopte o abordare mai fermă în raport cu regiunea transnistreană. „Președinta nu ia de una singură decizia privind retragerea cetățeniei. Ea acționează în baza informațiilor furnizate de anumite structuri, de exemplu de SIS. Asta înseamnă că persoanele lipsite de cetățenie au comis astfel de acțiuni pentru care trebuie să poarte răspundere. De exemplu, dacă au contribuit la încălcarea drepturilor omului în Transnistria”, consideră expertul.

Tulbure susține că retragerea cetățeniei poate fi o măsură eficientă și o „lovitură dureroasă”, întrucât pașaportul moldovenesc este considerat unul puternic și permite călătorii fără restricții în numeroase state.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, consideră, la rândul său, că retragerea cetățeniei reprezintă o politică asumată și planificată. Totuși, în opinia sa, aceasta nu este cea mai eficientă măsură. „Nu auzim nimic despre sancțiuni personale împotriva celor care poartă responsabilitatea pentru faptul că 300 de mii dintre cetățenii noștri sunt ținuți ostatici de așa-numita RMN. Nu îi văd pe toți acești oameni în listă. În schimb, văd persoane care nu ar trebui lipsite de cetățenia Moldovei, dar împotriva cărora trebuie deschise dosare penale”, consideră Flenchea.

Context pentru întâlnirea „1+1”

Președinta Sandu, menționăm, a semnat decretul privind retragerea cetățeniei în ajunul întâlnirii de la Tiraspol dintre vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri și reprezentantul pentru politică externă al Transnistriei, Vitalii Ignatiev. Ultima dată, reprezentanții politici ai părților s-au întâlnit în aprilie anul trecut. Actuala întrevedere va fi prima pentru Chiveri în calitate de vicepremier pentru reintegrare.

Flenchea consideră că retragerea cetățeniei nu va influența în mod semnificativ desfășurarea întâlnirii, întrucât aceasta este lipsită de conținut concret: „Nu există un obiect clar al întâlnirii. Și nici nu poate exista, deoarece în relații dinamica este zero”.

Tulbure, însă, consideră că decretul președintei ar putea consolida pozițiile Chișinăului. „Acest lucru va arăta că ne-am săturat să purtăm discuții și suntem pregătiți să trecem la acțiuni în cazul nerespectării înțelegerilor [de exemplu, înțelegerile privind eliberarea deținuților politici]”, consideră expertul. Tiraspolul, potrivit lui, se află într-o poziție mai vulnerabilă din cauza crizei economice și nu va putea răspunde Chișinăului.

Dirun consideră, la rândul său, că retragerea cetățeniei creează un climat de neîncredere înaintea întâlnirii de astăzi și riscă să consolideze poziția Tiraspolului de a continua politica actuală. Mai mult, în opinia expertului, decretul semnat de Maia Sandu ar putea deveni un „cadou” pentru propaganda din Transnistria: „Acum Tiraspolul va putea convinge transnistrenii că, în orice moment, pot fi lipsiți de cetățenia Moldovei”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: