Transnistria

Chișinăul își schimbă tactica? De ce Sandu a lăsat fără cetățenie 9 cetățeni ai Transnistriei și cum ar putea răspunde Tiraspolul ANALIZĂ

Ecaterina Dubasova
| 26 februarie, 2026
16:20

Președinta Maia Sandu a retras cetățenia Republicii Moldova pentru nouă persoane din regiunea transnistreană — foști și actuali reprezentanți ai puterii din așa-numita RMN nerecunoscută. Decretul a fost semnat în ajunul întâlnirii reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului, convenită de părți după o pauză îndelungată. NewsMaker a analizat în ce măsură decizia șefei statului ar putea influența reuniunea în format „1+1” și ce „nouă tactică” a Chișinăului invocă experții.

Cine sunt cele 9 persoane lipsite de cetățenie

Pe 25 februarie, Maia Sandu a semnat decretul privind retragerea cetățeniei pentru nouă persoane din Transnistria:

• Ruslan Mova — fostul șef al organelor de drept din așa-numita RMN;
• Oleg Leontiev, Vadim Levițchii, Igor Buga, Vadim Cravciuc — actuali deputați ai „parlamentului” local;
• Vladislav Juc — prim-adjunct al șefului așa-numitului minister al justiției din Transnistria;
• Stanislav Casap — șeful așa-numitei CEC din Transnistria;
• Elena Gorodețcaia — adjunctul șefului așa-numitei CEC din Transnistria;
• Victor Guzun — fost deputat al „parlamentului” local.

„Decretul vizează persoane care au deținut și continuă să dețină diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale de pe partea stângă a Nistrului. Președinția precizează că doi dintre cei vizați au luptat de partea regimului separatist, în războiul de pe Nistru din anul 1992”, se arată în comunicatul instituției prezidențiale.

În decret se precizează că cele nouă persoane au fost lipsite de cetățenie pentru săvârșirea unor fapte deosebit de grave, care aduc prejudicii Republicii Moldova.

Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a adăugat că persoanele lipsite de cetățenie au acționat „în interesul unui stat străin, care încalcă neutralitatea țării noastre și poartă un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina”.

De menționat că, în Republica Moldova, retragerea cetățeniei este interzisă dacă persoana rămâne, în urma acestei decizii, fără nicio altă cetățenie. Totuși, noua Lege „Cu privire la cetățenie”, intrată recent în vigoare, prevede și excepții de la această regulă. Astfel, în cazul săvârșirii unor fapte deosebit de grave care aduc prejudicii Republicii Moldova, cetățenia poate fi retrasă chiar dacă persoana devine apatridă.

Decretul președintelui poate fi contestat în termen de șase luni.

O nouă strategie a Chișinăului?

Fostul deputat al Sovietului Suprem al așa-numitei RMN, analistul politic Anatoli Dirun, consideră că retragerea cetățeniei este o nouă tactică a Chișinăului și „parte a planului de reintegrare despre care anterior a vorbit vicepremierul Valeriu Chiveri”. Informații despre planul de reintegrare a țării, pe care Guvernul Moldovei îl elaborează împreună cu Uniunea Europeană și SUA, au apărut la începutul lunii decembrie 2025, însă autoritățile au refuzat atunci să dezvăluie detaliile, susținând că acest lucru ar putea „dăuna rezultatului final”. Ulterior, Chiveri a declarat că, în etapa actuală, un astfel de plan nu este realizabil, menționând, totodată, că reintegrarea rămâne un obiectiv strategic al Republicii Moldova.

În opinia lui Anatoli Dirun, o astfel de abordare nu va aduce rezultatul dorit: „Din asta nu va ieși nimic pozitiv și constructiv. Relații de încredere nu pot fi construite în acest mod. Nu există o metodă mai bună de a împinge negocierile într-un impas”.

Expertul a atras atenția și asupra „lipsei de logică” în selectarea persoanelor vizate de retragerea cetățeniei: „În listă sunt deputați ai Sovietului Suprem. Dar de ce doar unii, de ce nu toți? Pe baza cărui principiu a fost luată decizia?”

Noi „accente” în relațiile dintre Chișinău și Tiraspol a remarcat și fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure. Potrivit acestuia, Chișinăul a început să adopte o abordare mai fermă în raport cu regiunea transnistreană. „Președinta nu ia de una singură decizia privind retragerea cetățeniei. Ea acționează în baza informațiilor furnizate de anumite structuri, de exemplu de SIS. Asta înseamnă că persoanele lipsite de cetățenie au comis astfel de acțiuni pentru care trebuie să poarte răspundere. De exemplu, dacă au contribuit la încălcarea drepturilor omului în Transnistria”, consideră expertul.

Tulbure susține că retragerea cetățeniei poate fi o măsură eficientă și o „lovitură dureroasă”, întrucât pașaportul moldovenesc este considerat unul puternic și permite călătorii fără restricții în numeroase state.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, consideră, la rândul său, că retragerea cetățeniei reprezintă o politică asumată și planificată. Totuși, în opinia sa, aceasta nu este cea mai eficientă măsură. „Nu auzim nimic despre sancțiuni personale împotriva celor care poartă responsabilitatea pentru faptul că 300 de mii dintre cetățenii noștri sunt ținuți ostatici de așa-numita RMN. Nu îi văd pe toți acești oameni în listă. În schimb, văd persoane care nu ar trebui lipsite de cetățenia Moldovei, dar împotriva cărora trebuie deschise dosare penale”, consideră Flenchea.

Context pentru întâlnirea „1+1”

Președinta Sandu, menționăm, a semnat decretul privind retragerea cetățeniei în ajunul întâlnirii de la Tiraspol dintre vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri și reprezentantul pentru politică externă al Transnistriei, Vitalii Ignatiev. Ultima dată, reprezentanții politici ai părților s-au întâlnit în aprilie anul trecut. Actuala întrevedere va fi prima pentru Chiveri în calitate de vicepremier pentru reintegrare.

Flenchea consideră că retragerea cetățeniei nu va influența în mod semnificativ desfășurarea întâlnirii, întrucât aceasta este lipsită de conținut concret: „Nu există un obiect clar al întâlnirii. Și nici nu poate exista, deoarece în relații dinamica este zero”.

Tulbure, însă, consideră că decretul președintei ar putea consolida pozițiile Chișinăului. „Acest lucru va arăta că ne-am săturat să purtăm discuții și suntem pregătiți să trecem la acțiuni în cazul nerespectării înțelegerilor [de exemplu, înțelegerile privind eliberarea deținuților politici]”, consideră expertul. Tiraspolul, potrivit lui, se află într-o poziție mai vulnerabilă din cauza crizei economice și nu va putea răspunde Chișinăului.

Dirun consideră, la rândul său, că retragerea cetățeniei creează un climat de neîncredere înaintea întâlnirii de astăzi și riscă să consolideze poziția Tiraspolului de a continua politica actuală. Mai mult, în opinia expertului, decretul semnat de Maia Sandu ar putea deveni un „cadou” pentru propaganda din Transnistria: „Acum Tiraspolul va putea convinge transnistrenii că, în orice moment, pot fi lipsiți de cetățenia Moldovei”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

decret, tactică, tiraspol, top, Transnistria

Știri similare

Video

(VIDEO) De la un motoclub la ministrul Energiei: sute de persoane au donat sânge de Ziua Donatorului

Video

VIDEO Transnistria: Câți au depus cereri pentru cetățenia rusă? / Unde merg banii din fondul „Împreună”?

Viață

Bisericile din Moldova, finanțate de stat cu milioane de lei, timp de 30 de ani. Investigație Rise

Dumitru Petruleac
| 16 iunie, 2026
13:00

Statul Republica Moldova a finanțat constant Biserica Ortodoxă timp de peste 30 de ani prin alocări bugetare, facilități fiscale și vamale, amnistii fiscale și transferuri gratuite de bunuri din patrimoniul public, arată o investigație RISE Moldova publicată pe 16 iunie. Concluzia contrazice direct afirmațiile potrivit cărora statul nu ar fi contribuit niciodată financiar la întreținerea lăcașurilor de cult. Jurnaliștii au analizat sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială pentru a documenta modul în care statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii.

Ancheta a fost realizată pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul dintre cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat. Protopopul de Orhei al Mitropoliei Moldovei, Iulian Rață, declarase într-o emisiune televizată că „statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț” și că reparațiile la mănăstirile Căpriana, Curchi și alte edificii au fost finanțate exclusiv din subvențiile creștinilor și prin mobilizarea agenților economici de către fostul președinte Vladimir Voronin, nu de statul propriu-zis.

Documentele analizate de RISE Moldova arată însă o realitate contrară. Predispoziția autorităților de a finanța Biserica din bani publici a început încă în 1992, la doar un an de la declararea independenței, când președintele Mircea Snegur a ridicat la rang de „importanță națională” lucrările de reabilitare a complexului monastic Căpriana din raionul Strășeni și a acordat facilități fiscale celor implicați în proces.

În anii 1994-1995, din bugetul de stat au fost virați peste 1 milion de lei pentru renovarea a aproape 20 de biserici. În 1996, Legea bugetului de stat a prevăzut 5 milioane de lei pentru restaurarea obiectelor de valoare istorico-culturală, dintre care 4 milioane pentru Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău și 1 milion pentru Mănăstirea Curchi.

Finanțarea a continuat și în anii următori: 1997 a adus un nou milion de lei pentru Catedrala mitropolitană, iar 1998 alte două milioane — unul pentru reconstrucția complexului Catedralei și altul pentru construcția bisericilor și mănăstirilor, alocare anulată ulterior odată cu abrogarea hotărârii respective.

Practica a atins apogeul în anii 2000, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor, sub patronajul căreia au fost lansate mai multe campanii naționale de colectare de fonduri pentru renovarea lăcașurilor de cult, autoritățile contribuind atât prin alocări directe, cât și prin facilități fiscale acordate companiilor implicate în lucrări.

Chiar mitropolitul Vladimir a prezentat, în teza sa de doctor în economie, sumele primite de structurile Mitropoliei Moldovei din bugetul de stat în 2008 — circa 90 de mii de lei, sumă pe care el însuși o caracteriza drept modestă. În același an, însă, bugetul de stat prevedea separat 100 de mii de lei pentru biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni și 15 milioane de lei pentru Mănăstirea Căpriana, care primise deja 10 milioane de lei în 2004. Aceeași lege din 2008 mai prevedea jumătate de milion de lei pentru amenajarea dendrologică a Mănăstirii Curchi, iar șase ani mai târziu statul a preluat și o datorie de 25 de milioane de lei pe care lăcașul o avea față de compania care a restaurat-o.

Anul trecut, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat de la Orheiul Vechi lansarea unui program național de renovare a lăcașurilor sfinte, cu o alocare de 20 de milioane de lei din bugetul de stat, prioritate având bisericile situate pe traseele turistice naționale.

Cifrele Curții de Conturi

Verificările Curții de Conturi din perioada 2002-2013 relevă că instituțiile de cult au beneficiat de 16 milioane de lei din partea autorităților și companiilor deținute de stat, sub formă de donații, ajutoare sau facilități fiscale. Cifra reală ar putea fi mult mai mare — doar în perioada 2012-2014, jurnaliștii au identificat alte 1,7 milioane de lei virate de autoritățile locale din Orhei, Drochia și Soroca pentru construcția sau reparația unor biserici.

În unele cazuri, autoritățile au mascat transferurile de bani, cum s-a întâmplat în 2017 la Taraclia, unde autoritățile locale au achiziționat oficial decorațiuni pentru teatrul orașului, dar în realitate erau două rame masive din lemn transmise bisericii locale. Un raport din 2024 al Inspectoratului Control Financiar a constatat că autoritățile din Căușeni au cumpărat pentru cinci biserici din oraș materiale de construcție în valoare de aproape 280 de mii de lei, dintre care 43 de mii de lei au ajuns la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument de importanță națională.

Scutiri fiscale și vamale

Pe lângă alocările directe, Biserica beneficiază de un regim fiscal preferențial constant: scutire de la plata taxei de înregistrare a cultelor religioase, de impozitul pe venit în anumite condiții, de TVA pentru ritualuri și ceremonii, precum și de obligația de a folosi aparate de casă cu memorie fiscală. Totodată, Biserica are dreptul exclusiv de a produce și vinde așa-numitele „obiecte de cult”, iar Codul contravențional prevede amenzi pentru cei care ar concura cu Biserica pe acest segment.

În 1997, înainte ca Biserica să obțină oficial acest drept exclusiv, Guvernul a decis să transmită gratuit Mitropoliei Moldovei 150 de obiecte de cult confiscate de vameși, în valoare de peste 40 de mii de lei la acel moment. Facilitățile fiscale și vamale la importul obiectelor de cult au fost legalizate abia în 2018, după ce, ani la rând, Parlamentul a scutit „cu titlu de excepție” importul a 57 de clopote și al diferitor materiale de construcție destinate lăcașurilor de cult, în jumătate din cazuri vorba fiind despre clădiri cu statut de monument istoric. Guvernul a încercat în cel puțin două cazuri să se opună unor astfel de importuri, calificându-le drept o inechitate fiscală care creează un precedent periculos pentru ordinea juridică a Republicii Moldova, însă fără succes.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!