Președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat, pe 18 martie, că Legislativul urmează să vină cu amendamente la legea 381 pentru a reduce „la maxim tentativele de destabilizare și influențare a alegerilor”. Grosu a menționat că „nu este vorba despre un partid sau altul, dar despre viitorul democrației”.
„La alegerile prezidențiale și la referendumul din toamna anului trecut, am avut parte de două scrutine foarte complicate, cu o implicare directă în procesul electoral al unui grup criminal organizat, finanțat de Moscova și Kremlin. (…) Acum, ne așteaptă un nou exercițiu în toamnă, cu noi tentative de a influența alegerea moldovenilor, unde se vor aloca resurse enorme din exterior. (…) Vom veni, în perioada imediat următoare, cu mai multe amendamente la legea 381 care să reducă la maxim aceste tentative de destabilizare a țării și a influențării alegerilor. (…) Aici nu este vorba despre un partid sau altul, dar este vorba despre viitorul democrației din Republica Moldova, libertatea noastră și viitorul copiilor noștri”, a scris Grosu pe o rețea de socializare.
Între timp, reprezentanții Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului au comunicat despre o întrevedere a deputaților din fracțiunea PAS cu un grup de experți spanioli, reprezentanți ai UNDP și ODIHR. Se menționează că „discuțiile, organizate pe platforma parlamentară, s-au referit la măsuri clare de combatere a corupției electorale, mai ales în cazul partidelor declarate neconstituționale”.
Potrivit Comisiei, evenimentul a fost organizat „în contextul examinării în Parlament a proiectului de lege care are drept scop combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe ale acestuia”.
Astfel, a adăugat Comisia, un grup de deputați ai fracțiunii PAS au propus amendamente „care oferă un mecanism eficient autorităților statului ca să împiedice activitatea partidelor considerate succesoare unui partid declarat neconstituțional”. Conform sursei, autorii amendamentului s-au inspirat inclusiv din exemplul Spaniei, care „prin descalificare electorală/refuzul înregistrării/dizolvare directă, au interzis 15 partide, în mai puțin de un deceniu”. Se precizează că amendamentul care vizează reglementarea partidelor politice succesoare partidelor declarate neconstituționale va fi supus, pe 21 martie, consultărilor publice.
***
Precizăm că urmare a primului tur al alegerilor prezidențiale din toamna anului 2024, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova s-a confruntat pe 20 octombrie și în ultimele luni „cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației” și a adăugat că „grupări criminale, împreună cu forțe străine, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă”. Sandu a menționat că sunt probe și informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Detalii AICI. Câteva zile mai târziu, Maia Sandu a menționat că „cea mai importantă lecție este că nu poți să faci reforma justiției cu „mănuși albe””. Ea a adăugat că bunele practici internaționale în materie de reforma justiției s-au dovedit insuficiente. „Deci imediat după aceste alegeri, Parlamentul și Guvernul trebuie să ia măsuri total diferite de ce s-a făcut până acum”, a comunicat Sandu într-un interviu. Detalii AICI.
În decembrie 2024, Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative cu privire la combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe acestuia. Proiectul urmează să fie supus unei noi examinări în a doua lectură. Acesta prevede înăsprirea pedepselor pentru corupția electorală.
