TikTok

„Grupul militar privat Redan”. Ce este și de ce adolescenții din Rusia și Ucraina au început brusc să organizeze lupte în masă

O subcultură de tineret numită „Grupul militar privat Redan” este în centrul atenției în Rusia și Ucraina în ultimele zile. Într-o serie de orașe, oamenii legii au prevenit deja luptele între adolescenți din „clanuri dușmane” – așa-zișii informali și ofnici. Partenerii noștri de la hromadske și „Новая Газета Европа” au aflat ce fel de mișcare este, de unde provine, la ce aspiră și ce legătură are Rusia cu ea.

De unde a început totul?

Mișcarea a apărut în Rusia. Primele altercații în masă între adolescenți au avut loc pe 22 februarie în centrul comercial „Авиапарк” din Moscova. Se pare că conflictul a apărut între două subculturi, care nu prea se înțeleg. Reprezentanții unuia dintre ei erau în jachete negre cu poza unui păianjen pe spate și cu breton lung, celălalt era tuns scurt și în trening.

După cum s-a stabilit mai târziu, bătaia din acel centru comercial nu a fost singurul caz. În ultimele zile, mai multe grupuri de adolescenți au fost reținute de câteva ori în Rusia din cauza încăierărilor. Cei cu păianjeni pe spate se numesc „grupul militar privat Redan”, iar adversarii lor, în special, sunt subcultura de lungă durată a „ofnic” (un grup de tineri, care caută un motiv pentru a se bate, dar spre deosebire de gopnici, ei nu sunt interesați de profit, ci doar de procesul de participare la o luptă).

Ce este „grupul militar privat Redan” și care este scopul lor

Reprezentanții subculturii, cu care au reușit să comunice partenerii noștri, susțin că nu se asociază cu o companie militară privată: s-a optat pentru pentru un nume „scandalos”, care va provoca discuții. Dar a doua parte a numelui este elocventă. În benzile desenate japoneze Hunter x Hunter, unul dintre personajele principale se numește Genei Redan și este liderul unei bande numite Păianjeni. Se pare că anume acest simbolul îl copiază „redanii”.

Miezul subculturii îl constituie anume iubitorii de anime – cunoscători ai desenelor animate japoneze. „Redanii” susțin că mișcarea lor „a crescut” și „s-a maturizat” pe parcursul unei perioadă lungi de timp, iar motivul apariției sale au fost „atacurile constante ale „ofnicilor” asupra „informalilor”.

„Ofnicii” sunt o subcultură asociată cu comportamentul agresiv și căutarea motivelor de a lupta. Mai ales în acele cazuri când „informalii” devin victime. Se crede că subcultura „ofnicilor” s-a format datorită fanilor de fotbal care, după meciuri, au avut încăierări cu fanii echipei adverse.

Potrivit „redanilor”, din cauza atacurilor frecvente din partea „ofnicilor”, „informalii” au început să se organizeze pentru a se apăra, a riposta și a „pune capăt agresiunii și bătăilor”.

Ce măsuri se iau în privința acestui fenomen în Rusia

Conform datelor colectate de Doxa, numai în perioada 24-26 februarie la Moscova, Sankt Petersburg, Kazan, Novosibirsk și Rostov-pe-Don, forțele de securitate au reținut peste 500 de persoane. Cifra reală poate fi mai mare: arestări au fost raportate și în alte orașe mari, de exemplu, în Tula.

„Grupul militar privat Redan” deja a atras atenția șefului Comitetului de Investigații al Rusiei, Alexandru Bastrîkin, care a ordonat să fie verificate toate bătăile dintre adolescenți în spațiile publice.

Totodată, șefa Ligii pentru Internet în Siguranță, Ecaterina Mizulina, a cerut să nu se mai omită natura distructivă a „subculturii anime”. Chiar și secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a confirmat că Kremlinul „a observat” această „pseudo-subcultură”, care „nu învață nimic bun tineretul”.

Ce cred ucrainenii despre „subcultură”?

Adolescenți cu atributele noii subculturi au fost observați recent în Vinița, Ivano-Frankivsk, Lvov, Lutsk, Jîtomîr, Harkov și alte orașe. Oamenii legii au prevenit o serie de lupte în masă, care erau planificate să fie organizate de minori. Organele de drept din Ucraina consideră că „noua subcultură” este un proiect al FSB.

Cu toate acestea, reprezentanții subculturii înșiși nu sunt de acord cu acest lucru. Răspunzând acuzațiilor privind informațiile și operațiunile psihologice rusești, aceștia spun că „nimeni nu a oferit nimic intenționat nimănui” și adaugă că autoritățile ruse se luptă și cu „grupul militar privat Redan”.

Ce a rămas?

Luând în considerare reacțiile autorităților de la Moscova este dificil să credem că „grupul militar privat Redan” din Ucraina a fost planificat la nivel central de cineva. Mai degrabă, este o continuare a subculturii, care s-a răspândit și în Rusia. La început, fenomenul i-a acaparat pe fanii artistului Shadowraze și pe spectatorii anime-ului Hunter x Hunter. Totuși, subcultura a devenit cunoscută când bătaia din centrul comercial a intrat în gura presei.

„Mass-media și deputații au inventat un fenomen groaznic, iar copiii au început să acționeze conform acestor descrieri ”, scrie canalul de Telegram „Птица Говорун”, dedicat jocurilor și culturii japoneze.

Pare o altă „poveste de groază” în vistieria organelor de drept și un motiv întemeiat pentru a consolida monitorizarea rețelelor de socializare și a strânge șuruburile în sfera culturală: dacă anime-ul are un efect rău asupra adolescenților, lăsați-i să urmărească „Чебурашка”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: