Tudor Mardei / NewsMaker

Guțul scapă de penitenciar. Judecătorii au decis transferul în arest la domiciliu

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, va fi transferată din penitenciar în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Decizia a fost pronunțată miercuri, 9 aprilie, de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, deși acuzarea a cerut prelungirea măsurii de arest în penitenciar pentru încă o lună.

Avocatul bașcanei, Sergiu Moraru, a declarat că cererea procurorilor privind arestul în penitenciar este nejustificată, întrucât Evghenia Guțul „nu poate influența dosarul”. „Nu a fost prezentată nicio probă care să ateste riscul eschivării, riscul de influențare a unor persoane sau de influențare a urmăririi penale”, a menționat avocatul.

Evgheniei Guțul i se incriminează comiterea prin complicitate a finanțării ilegale a campaniei electorale pentru alegerile la funcția de bașcan din 2023, falsificarea documentelor oficiale și a rapoartelor privind campania.

Amintim că Evghenia Guțul a fost reținută în seara de 25 martie, la Aeroportul Chișinău, de către ofițerii Centrului Național Anticorupție. Bașcana Găgăuziei urma să plece peste hotare „pentru chestiuni de serviciu”, potrivit canalului de Telegram „Sputnik Молдова 2.0”.

***

Evghenia Guțul a fost aleasă bașcan al Găgăuziei în primăvara anului 2023. Candidatura sa a fost susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul de rezonanță „furtul miliardului”. Guțul este învinuită în două dosare penale. Primul — privind finanțarea ilegală a unui partid. Acest dosar este investigat de Procuratura Anticorupție. În acest caz, Guțul și fostul secretar al partidului neconstituțional „Șor”, Svetlana Popan, sunt acuzate că au acceptat în mod deliberat din partea unui grup criminal organizat suma de 9,74 milioane de lei pentru finanțarea partidului.

Potrivit anchetei, banii erau destinați plății acțiunilor de protest și achitării salariilor neînregistrate (în plic) membrilor filialelor teritoriale ale partidului. În acest dosar, acuzația a finalizat prezentarea dovezilor în instanță. Ședințele de judecată sunt programate până la sfârșitul lunii mai, iar sentința ar putea fi pronunțată la începutul verii. Este important de menționat că aceasta este doar prima instanță. Sentința poate fi contestată în instanțele superioare, ceea ce înseamnă că procedurile judiciare vor continua.

Al doilea dosar este cel privind finanțarea ilegală a campaniei electorale. Nu este clar despre ce campanie este vorba, dar din punct de vedere al termenelor, se pare că este vorba despre campania pentru alegerile bașcanului din primăvara anului 2023. Acest dosar este investigat de Centrul Național Anticorupție (CNA). Potrivit CNA, Guțul este suspectată că ar fi organizat falsificarea mai multor documente, în care au fost introduse date false despre donațiile financiare ale persoanelor fizice pentru campania sa electorală. Date false au fost introduse și în documentele transmise la CEC-ul Găgăuziei, care confirmau sursa fondurilor financiare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: