CNA explică reținerea lui Guțul: ce acuzații i se aduc și de ce se va cere arest preventiv. Protest la Comrat

Bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul a fost reținută după ce, în timpul controlului de frontieră, s-a constatat că figurează în sistemele informaționale cu statut de consemn. Informația a fost comunicată, pe 26 martie, de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova. Între timp, reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) au raportat că Guțul a fost reținută „într-un dosar de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații”. „În următoarele ore, procurorii urmează să pună persoana sub învinuire și să înainteze demersuri către instanța de judecată în vederea arestării preventive”, au adăugat reprezentanții CNA.

„În seara zilei de 25 martie 2025, pe direcția de ieșire a Aeroportului Internațional Chișinău, s-a prezentat Bașcana Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. În urma verificărilor de rutină efectuate în cadrul controlului de frontieră, s-a constatat că aceasta figurează în sistemele informaționale cu statut de consemn. Conform procedurilor legale, au fost informate imediat autoritățile competente. Ulterior, persoana în cauză a fost reținută pentru 72 de ore de către Centrul Național Anticorupție, sub coordonarea Procuraturii mun. Chișinău”, au comunicat reprezentanții Poliției de Frontieră. Instituția a adăugat că „la acest moment, cazul este investigat de instituțiile abilitate, în vederea elucidării tuturor circumstanțelor”.

Menționăm, potrivit legislației, consemnele restrictive sunt instituite cu scopul restricționării intrării sau ieșirii în/din Republica Moldova, de către Poliția de Frontieră din oficiu sau în temeiul actelor de dispoziție, precum și de autoritatea competentă pentru străini. Consemnele restrictive privind interzicerea ieșirii pot fi instituite în baza unui act de dispoziție inclusiv în privința persoanelor care conform legislației naționale sunt limitate în dreptul de a ieși din Republica Moldova.

Între timp, reprezentanții CNA au declarat că guvernatoarea Găgăuziei a fost reținută „într-o cauză penală pornită pe faptul încălcării modului de gestionare a mijloacelor financiare din fondurile electorale, finanțării ilegale a concurenților electorali, falsului de documente și falsului în declarații, aferente scrutinului din 2023”.

„Reținerea guvernatoarei autonomiei a avut loc în aceeași cauză în care sunt investigate acțiunile persoanei responsabile de activitatea financiară a concurentului electoral la alegerile din anul 2023, vizată în perchezițiile CNA de la Orhei din data de 25.03.2025″, au comunicat reprezentanții CNA.

Potrivit instituției, bănuita ar fi instigat și organizat, prin intermediul trezorerierului, falsificarea mai multor documente, în care au fost introduse date neautentice privind donațiile în numerar făcute de persoane fizice pentru concurentul electoral, documente ce confirmă sursa de proveniență a mijloacelor financiare la o instituție financiară din țară, dar și la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei: „În aceste circumstanțe, contul bancar al concurentului electoral a fost suplinit cu mijloace financiare din surse interzise de lege în sumă de 370 000 de lei, care ulterior au fost utilizate pentru achiziționarea unor bunuri și achitarea unor taxe și servicii aferente campaniei electorale”.

Reprezentanții Centrului au adăugat că „în următoarele ore, procurorii urmează să pună persoana sub învinuire și să înainteze demersuri către instanța de judecată în vederea arestării preventive”.

Menționăm, Evghenia Guțul a fost reținută în seara zilei de 25 martie, pe direcția de ieșire a Aeroportului Internațional Chișinău. Bașcana a fost reținută pentru 72 de ore. Aceasta intenționa să ajungă la Istanbul „pentru chestiuni de serviciu”. Cel puțin aceasta a scris canalul de Telegram „Sputnik Молдова 2.0”, iar informația a fost distribuită inclusiv de deputata Marina Tauber, membră a echipei politicianului fugar Ilan Șor.

Între timp, la Comrat s-a anunțat un protest în sprijinul bașcanei, lângă clădirea Comitetului Executiv.

Totodată, în legătură cu reținerea Evgheniei Guțul, s-a anunțat că Adunarea Populară a Găgăuziei va organiza pe 26 martie o ședință extraordinară.

***

Evghenia Guțul a fost aleasă în funcția de bașcan în cadrul alegerilor din 14 mai 2023. Ea a câștigat scrutinul cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, dar și echipa oligarhului Ilan Șor, care au susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 25 martie, Centrul Național Anticorupție a anunțat despre efectuarea unor percheziții la un viceprimar al municipiului Orhei. Perchezițiile, desfășurate împreună cu procurorii municipiului Chișinău, au avut loc într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan al Găgăuziei

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: