CNA explică reținerea lui Guțul: ce acuzații i se aduc și de ce se va cere arest preventiv. Protest la Comrat

Bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul a fost reținută după ce, în timpul controlului de frontieră, s-a constatat că figurează în sistemele informaționale cu statut de consemn. Informația a fost comunicată, pe 26 martie, de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova. Între timp, reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) au raportat că Guțul a fost reținută „într-un dosar de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații”. „În următoarele ore, procurorii urmează să pună persoana sub învinuire și să înainteze demersuri către instanța de judecată în vederea arestării preventive”, au adăugat reprezentanții CNA.

„În seara zilei de 25 martie 2025, pe direcția de ieșire a Aeroportului Internațional Chișinău, s-a prezentat Bașcana Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. În urma verificărilor de rutină efectuate în cadrul controlului de frontieră, s-a constatat că aceasta figurează în sistemele informaționale cu statut de consemn. Conform procedurilor legale, au fost informate imediat autoritățile competente. Ulterior, persoana în cauză a fost reținută pentru 72 de ore de către Centrul Național Anticorupție, sub coordonarea Procuraturii mun. Chișinău”, au comunicat reprezentanții Poliției de Frontieră. Instituția a adăugat că „la acest moment, cazul este investigat de instituțiile abilitate, în vederea elucidării tuturor circumstanțelor”.

Menționăm, potrivit legislației, consemnele restrictive sunt instituite cu scopul restricționării intrării sau ieșirii în/din Republica Moldova, de către Poliția de Frontieră din oficiu sau în temeiul actelor de dispoziție, precum și de autoritatea competentă pentru străini. Consemnele restrictive privind interzicerea ieșirii pot fi instituite în baza unui act de dispoziție inclusiv în privința persoanelor care conform legislației naționale sunt limitate în dreptul de a ieși din Republica Moldova.

Între timp, reprezentanții CNA au declarat că guvernatoarea Găgăuziei a fost reținută „într-o cauză penală pornită pe faptul încălcării modului de gestionare a mijloacelor financiare din fondurile electorale, finanțării ilegale a concurenților electorali, falsului de documente și falsului în declarații, aferente scrutinului din 2023”.

„Reținerea guvernatoarei autonomiei a avut loc în aceeași cauză în care sunt investigate acțiunile persoanei responsabile de activitatea financiară a concurentului electoral la alegerile din anul 2023, vizată în perchezițiile CNA de la Orhei din data de 25.03.2025″, au comunicat reprezentanții CNA.

Potrivit instituției, bănuita ar fi instigat și organizat, prin intermediul trezorerierului, falsificarea mai multor documente, în care au fost introduse date neautentice privind donațiile în numerar făcute de persoane fizice pentru concurentul electoral, documente ce confirmă sursa de proveniență a mijloacelor financiare la o instituție financiară din țară, dar și la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei: „În aceste circumstanțe, contul bancar al concurentului electoral a fost suplinit cu mijloace financiare din surse interzise de lege în sumă de 370 000 de lei, care ulterior au fost utilizate pentru achiziționarea unor bunuri și achitarea unor taxe și servicii aferente campaniei electorale”.

Reprezentanții Centrului au adăugat că „în următoarele ore, procurorii urmează să pună persoana sub învinuire și să înainteze demersuri către instanța de judecată în vederea arestării preventive”.

Menționăm, Evghenia Guțul a fost reținută în seara zilei de 25 martie, pe direcția de ieșire a Aeroportului Internațional Chișinău. Bașcana a fost reținută pentru 72 de ore. Aceasta intenționa să ajungă la Istanbul „pentru chestiuni de serviciu”. Cel puțin aceasta a scris canalul de Telegram „Sputnik Молдова 2.0”, iar informația a fost distribuită inclusiv de deputata Marina Tauber, membră a echipei politicianului fugar Ilan Șor.

Între timp, la Comrat s-a anunțat un protest în sprijinul bașcanei, lângă clădirea Comitetului Executiv.

Totodată, în legătură cu reținerea Evgheniei Guțul, s-a anunțat că Adunarea Populară a Găgăuziei va organiza pe 26 martie o ședință extraordinară.

***

Evghenia Guțul a fost aleasă în funcția de bașcan în cadrul alegerilor din 14 mai 2023. Ea a câștigat scrutinul cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, dar și echipa oligarhului Ilan Șor, care au susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 25 martie, Centrul Național Anticorupție a anunțat despre efectuarea unor percheziții la un viceprimar al municipiului Orhei. Perchezițiile, desfășurate împreună cu procurorii municipiului Chișinău, au avut loc într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan al Găgăuziei

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Votarea trebuie amânată“. Centrul de Resurse Juridice, apel către deputați privind redistribuirea competențelor PA-CNA

Votarea în lectura a doua a proiectului care prevede redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie amânată. Declarația aparține Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație neguvernamentală. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile PA să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare sunt transferate către CNA. Organizația susține, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și subliniază necesitatea unei analize suplimentare.

Potrivit Centrului, prin adoptarea acestui proiect, Procuratura Anticorupție riscă să fie restrânsă la un cerc mai îngust de subiecți, în timp ce CNA primește o competență mult extinsă asupra infracțiunilor de corupție, economico-financiare, conexe și asupra unor categorii largi de funcții publice.

Organizația a declarat că o modificare atât de mare a competențelor ar trebui precedată de o analiză ex-post clară. „Ce nu a funcționat în actuala delimitare PA–CNA, câte dosare au fost blocate, unde au apărut conflicte de competență, care au fost cauzele întârzierilor și ce soluție punctuală este necesară. În lipsa acestor date, Parlamentul riscă să voteze o schimbare structurală bazată pe afirmații generale despre eficiență, nu pe o evaluare obiectivă a impactului”, a adăugat organizația.

Centrul a mai spus că, în contextul în care „Procuratura Anticorupție este verificată prin vetting, CNA nu”, este contradictoriu ca competențele primei să fie reduse, iar competențe sporite să fie transferate către CNA, instituție care nu a trecut prin acest exercițiu.

În același timp, organizația a declarat că „CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura”. „Conducerea CNA este numită printr-un proces politic, iar instituția are o relație directă cu Parlamentul”, a adăugat Centrul de Resurse Juridice.

În același timp, potrivit Centrului, proiectul elimină restricția actuală privind posibilitatea reînnoirii mandatului directorului CNA. „Într-un model în care directorul este numit de Parlament, această modificare poate crește dependența conducerii CNA de majoritatea politică. Riscul este cu atât mai mare cu cât aceeași lege extinde semnificativ competențele CNA”, a precizat organizația.

NM by mihaelaconovali25

În continuare, Centrul a prezentat exemple de funcții care ar urma să iasă din competența Procuraturii Anticorupție și să intre în sfera de competență a CNA. Printre acestea se numără: directorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică; membrii comisiilor de evaluare externă; guvernatorul, viceguvernatorii și membrii Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei; membrii Curții de Conturi; membrii Comisiei Electorale Centrale; președintele Consiliului Concurenței; secretarii Parlamentului; personalul Aparatului Președintelui Republicii Moldova; președintele și vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate; directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat; ambasadorii; directorul Serviciului Fiscal de Stat; directorul Serviciului Vamal; directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor; directorul Agenției Servicii Publice; șeful Inspectoratului General al Poliției; șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră; șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale; primarii municipiilor Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Bender.

Potrivit organizației, „proiectul de lege nu trebuie votat în lectura a doua în forma actuală”.

„Reforma anticorupție nu poate fi construită prin diminuarea competențelor unei procuraturi specializate aflate în proces de verificare externă și prin extinderea simultană a atribuțiilor unei instituții cu garanții mai slabe de independență și cu o conducere mai expusă influenței politice. (…) Votarea proiectului în lectura a doua trebuie amânată până la prezentarea unei analize ex-post complete, bazate pe date, consultări reale și o evaluare comparativă a soluțiilor posibile”, a declarat Centrul de Resurse Juridice, menționând că și-a expediat poziția Parlamentului Republicii Moldova.

Menționăm că proiectul se regăsește pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 11 iunie.

***

Amintim că proiectul a fost votat în prima lectură la 21 mai 2026 de 57 de deputați.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Justiției, prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție. Astfel, CNA va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară și va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. În același timp, Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt, ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: