Facebook/Doina Gherman

După ani de tergiversări, Convenția de la Istanbul urmează a fi ratificată. Guvernul a înaintat Parlamentului proiectul de lege

Guvernul Republicii Moldova a înaintat Parlamentului proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor.

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege cu privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.  Tratatul include 81 de articole cu prevederi prin care statele părţi asigură prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în familie, protejării victimelor, urmăririi penale a infractorilor şi adoptării politicilor integrate.

Prin ratificarea Convenției, autoritățile Republicii Moldova se angajează ca violenţa împotriva femeilor să fie pedepsită în mod corespunzător, să fie alocate resurse pentru asigurarea funcţionalităţii centrelor de criză pentru victimele violenței, linii telefonice de urgenţă care să fie disponibile 24 din 24 de ore, adăposturi pentru victimele violenţei, servicii de consiliere psihologică şi juridică, dar și alte măsuri.

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice reprezintă primul instrument european care abordează problema violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice într-o manieră complexă, iar ratificarea acesteia va aduce Republica Moldova mai aproape de dezideratul de a elimina violenţa faţă de femei şi violenţa în familie şi de a atinge toleranţa zero faţă de acest fenomen.

Fiecare autoritate publică va analiza, estima şi planifica resursele necesare în vederea asigurării implementării Convenţiei. De menţionat că Republica Moldova şi până la ratificarea acestei Convenţii are obligaţia de a asigura protecţia victimelor infracţiunilor, astfel că pe toate formele de violenţă prevăzute de Convenţie sînt deja implementate la nivel naţional mai multe măsuri.

***

Convenția de la Istanbul este Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, care a fost deschis pentru semnare pe 11 mai 2011. Documentul a fost ratificat până în prezent de 34 de state-membre ale Consiliului Europei, fiind semnat de alte 12 state, inclusiv de Republica Moldova. De asemenea, Convenţia a fost semnată de Uniunea Europeană.

Convenția a fost semnată de Republica Moldova încă la 6 februarie 2017. Autoritățile într-o voce au promis ratificarea Convenției pînă la sfîrșitul anului 2019, scrie portalul sic.md. Proiectul de ratificare chiar urma să fie discutat la ședința Guvernului din 11 decembrie, însă subiectul a dispărut subit de pe ordinea de zi chiar înaintea ședinței.

În martie 2021, majoritatea parlamentară a refuzat, din nou, să examineze subiectul privind ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi. Mai multe activiste civice au protestat în fața parlamentului. Acestea au fost susținute de către deputata PAS Doina Gherman.

Pe 10 martie, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un raport care arată că o treime dintre femei, la nivel mondial, sunt supuse violenţei fizice sau sexuale în timpul vieţii, pandemia de COVID-19 agravând o situaţie deja dramatică.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: