Facebook/Doina Gherman

Majoritatea parlamentară a refuzat, din nou, să ratifice Convenția de la Istanbul (VIDEO)

Majoritatea parlamentară a refuzat să includă pe ordinea de zi a ședinței din 12 martie subiectul privind ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi. Între timp, două activiste civice au protestat în fața parlamentului. 

Propunerea a venit din partea deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Doina Gherman, care a atras atenția că acest proiect de lege a fost înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova încă la data de 3 martie 2020.

„Într-un an de zile, din păcate, nu a fost întreprinsă nici o acțiune pentru examinarea și adoptarea acestuia. Este un fapt absolut nejustificat și grav. Mii de femei din țară continuă să fie supuse comportamentului agresiv și violent și nimeni, din păcate, nu vine în ajutorul lor. Mai mult, pe timp de pandemie, drepturile femeilor s-au agravat. Apelurile la linia fierbinte din partea victimelor violenței domestice au crescut cu 30%. Am văzut multe felicitări din partea politicienilor din Moldova cu ocazia zilei de 8 martie. Dacă cu adevărat vrem să ajutăm femeile, haideți să ratificăm Convenția cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor”, a declarat aceasta.

Doar 30 de deputați din cei 91 prezenți au susținut inițiativa.

Între timp, activistele civice Constanța Dohotaru și Tania Kebak au protestat în fața parlamentului. Acestea au anunțat că vor organiza astfel de demonstrații în fiecare zi de vineri, până când Convenția va fi ratificată.

Convenția de la Istanbul este Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, care a fost deschis pentru semnare pe 11 mai 2011. În prezent, aceasta a fost ratificată de peste 30 de țări, inclusiv de state cu valori patriarhale și religioase pronunțate, precum Turcia, Georgia, Spania, Slovenia, România, Polonia, Grecia sau Croația; de state cu societăți multiculturale și multietnice, precum Franța sau Germania; cît și de state campioane în combaterea violenței, cum ar fi Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria sau Belgia.

Convenția a fost semnată de Republica Moldova încă la 6 februarie 2017. Autoritățile într-o voce au promis ratificarea Convenției pînă la sfîrșitul anului 2019, scrie portalul sic.md. Proiectul de ratificare chiar urma să fie discutat la ședința Guvernului din 11 decembrie,însă subiectul a dispărut subit de pe ordinea de zi chiar înaintea ședinței.

Pe 10 martie, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un raport care arată că o treime dintre femei, la nivel mondial, sunt supuse violenţei fizice sau sexuale în timpul vieţii, pandemia de COVID-19 agravând o situaţie deja dramatică.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: