imagine simbol

Guvernul ar putea institui stare de urgență în mediu, în contextul secetei hidrologice

În Moldova va fi introdus regim de urgență în mediu. Măsura va fi luată în contextul secetei hidrologice cu care se confruntă țara noastră. Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, într-un interviu pentru TVR Moldova. Potrivit oficialului, o decizie în acest sens va fi aprobată în ședința Cabinetului de miniștri, programată pentru azi, 3 august, scrie NM.

Potrivit ministrului Agriculturii, instituirea regimului de urgență în mediu permite autorităților locale să asigure populației cu apă potabilă.

„Miercuri, la ședința Guvernului se va lua decizia privind situația excepțională de secetă hidrologică prin intermediul Ministerului Mediului. Intervine situația de urgență pe agricultură reieșind din situația de urgență din mediu. La următoare ședință a CSE noi am înaintat o decizie prin care facem derogare de la legea apei şi vom permite agenților economici să aibă un acces mult mai ușor la apa din iazuri”, a declarat ministrul Bolea.

Reamintim că până pe 5 august, nivelul apei va rămâne scăzut în mai multe râuri din țară. În Nistru, de exemplu, se atestă o scădere a apei cu 30-40% din valorile medii lunare pe termen lung. (cod galben); pe râul Prut — 15-30% (cod portocaliu); pe râuri mici – 10-20% (cod portocaliu), iar pe unele râuri mici – 0-10% din valorile medii lunare pe termen lung (cod roșu).

Nivelul Nistrului, care alimentează Chișinăul și alte orașe, a scăzut aproape la nivelul critic, râurile mici au devenit puțin adânci. A scăzut brusc și nivelul apelor subterane, adică apa a căzut în fântânile arteziene, dintre care avem peste 3 mii. Secetele sunt o întâmplare obișnuită în Moldova, dar în ultimele decenii au devenit mai frecvente.

Ministerul Mediului a recomandat ca companiile de alimentare cu apă să oprească apa către populație timp de câteva ore pe zi, dimineața și seara.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: