Politică

Guvernul lansează Legea Magnitsky Moldova. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență

Stela Untila
| 9 decembrie, 2022
11:53

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a prezentat pe 9 decembrie Legea Magnitsky Moldova. Aceasta prevede alinierea legislației Republicii Moldova la sancțiunile internaționale. Proiectul de lege va fi suspus consultărilor publice.

„Astăzi venim cu un efort de traducere a sancțiunilor în legislația națională”, a precizat Gavrilița.

La rândul său, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a anunțat proiectul de lege care va transpune sancțiunile internaționale în legislația Republicii Moldova.

„Proiectul legii Magnitsky Moldova este un proiect de lege complex, inspirat atât din legislația SUA, cât și a statelor care au deja transpus legislația Magnitsky în propria legislație: Marea Britanie, Canada, Lituania”, a explicat Litivnenco.

Proiectul de lege prevede:

va fi clarificat foarte detaliat care anume persoane fizice și juridice vor putea fi subiectul unor sancțiuni transpuse în legislația Moldovei – persoane vizate de sancțiunile internaționale, dar și care nu au fost în lista sancțiunilor respective, dar au legături directe sau indirecte cu cele incluse;
modalitatea de transpunere în legislația națională a sancțiunilor internaționale: tuturor celor care vor fi incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – aceștia nu le vor putea vinde, dona sau să le transfere către alte persoane. Gestionarea zilnică va putea fi realizată de către persoane desemnate de către stat. Statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor sau persoanelor afiliate acestora;
va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor;
persoanele juridice care vor avea legături cu persoanele incluse în lista sancțiunilor vor putea fi vizate de sancțiuni specifice, care să le îngreuneze activitatea. Pentru a-și desfășura activitatea normală, dar și conformă măsurilor restrictive internaționale, ele vor putea să se adreseze către autoritățile competente ale Moldovei, pentru a se numi supraveghetori;
față de persoanele vizate de sancțiunile internaționale, cetățeni străini au apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova și va servi drept temei pentru anularea vizei sau refuzul de acordare pe viitor;
posibilitatea retragerea licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor incluse în lista sancțiuni. Conform proiectului, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni;
Consiliului Audiovizualului va fi obligat să retragă licența dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor

Amintim că Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost incluși în lista sancțiunilor de către Guvernul Marii Britanii, potrivit informației publicate pe 9 decembrie.

Potrivit deciziei autorităților de la Londra, toate bunurile deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor britanici li se va interzice orice tranzacție economică cu oricare dintre persoanele sancționate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.

Decizia Londrei vine după ce, în data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Lista completă AICI.

În ședința din 31 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat un șir de deciziicare vin să transpună efectul sancțiunilor impuse de către Biroul pentru controlul activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA. Potrivit acestora, activitatea persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, va fi strict monitorizată și în Republica Moldova.

În cadrul unei emisiuni televizate din 8 decembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că sancțiunile adoptate de Guvernul SUA trebuie transpuse în legislația Republicii Moldova și planifică aceste acțiuni „în termen foarte scurt”.

guvern, Plahotniuc, sancțiuni, Șor, top

Știri similare

Știri

Cum arată botul lui Șor care adună date personale, anunță sarcini și promite „bonusuri” și ce riscați dacă dați curs VIDEO

Alegeri 2025

Partidul Social Democrat European, înregistrat pentru parlamentare. Ulianovschi: „Aveți ce susține”

Alegeri 2025

Dosarul „Renaștere”, blocat la CEC: propunerea de înregistrare a partidului la alegeri, respinsă. Ce urmează

Ecaterina Arvintii
| 15 august, 2025
17:47

Partidul „Renaștere” – a cărui dizolvare este cerută în instanță – nu a fost înregistrat în cursa pentru alegerile parlamentare. Decizia a fost luată pe 15 august de Comisia Electorală Centrală (CEC), în ciuda unui raport pozitiv care arăta că actele depuse respectă prevederile legale și recomandau înregistrarea formațiunii. Din cei nouă membri ai CEC prezenți la ședință, trei au susținut înregistrarea partidului, cinci au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.

Raportul prin care se recomanda înregistrarea Partidului „Renaștere”, afiliat fugarului condamnat Ilan Șor, a fost prezentat de Vasile Postolache, numit membru al CEC la propunerea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Potrivit acestuia, partidul a respectat toate cerințele legale și poate fi înregistrat în scrutinul din toamnă.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a amintit, în reacție, că Ministerul Justiției a cerut în instanță dizolvarea Partidului „Renaștere”, ca succesor al fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Caraman a propus înregistrarea formațiunii „sub rezerva revocării”, în cazul în care Curtea de Apel va emite o decizie înainte de alegeri. Propunerea nu a fost susținută de ceilalți membri ai autorității electorale.

În cele din urmă, proiectul prezentat de Postolache a fost respins cu votul a cinci membri din cei nouă prezenți. Caraman a explicat că, în continuare, CEC va examina posibilitatea desemnării unui alt raportor și elaborarea unei noi soluții, care va fi discutată într-o ședință viitoare.

„Decizia este una negativă, la această etapă, pentru că nu s-au întrunit numpărul necesar de voturi pentru ca Partidul „Renaștere”, cu lista de candidati, să fie înregistrat pentru a participa în alegerile parlamentare. (…) Procedural, trebuie să venim cu un alt proiect, cu un alt raportor, deja cu o altă soluție, pentru că CEC trebuie să adopte o soluție vizavi de acest caz. Acest proiect era cu înregistrare și nu este susținut”, a explicat președinta CEC.

În reacție, membrii formațiunii politice au acuzat autoritatea electorală că ar fi luat o decizie motivată politic.

„Aceasta nu este o decizie, ci o răzbunare politică la ordinul direct de sus. În Moldova nu se mai joacă cu democrația — puterea elimină brutal din cursă pe toți cei care îi sunt incomozi”, a declarat „Renaștere” într-un comunicat emis urmare a deciziei CEC.

Autoritatea electorală nu a comentat acuzațiile, deocamdată.

Precizăm că patru partide politice afiliate oligarhului fugar Ilan Șor riscă să fie dizolvate. Este vorba despre „Renaștere”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”,„Șansă” și „Victorie”. Acestea sunt vizate de o cerere depusă, pe 11 august, de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile solicită ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.

Mai mult, pe 14 august, CEC a anunțat că va sesiza Procuratura Anticorupție și, suplimentar, Ministerul Justiției după ce FASM, „Victorie”, „Șansă” și „Renaștere” ar fi organizat evenimente fără acte care să confirme legalitatea folosirii a aproape 3 milioane de lei. Totodată, Comisia a somat Partidul „Renaștere” și pe Victoria Furtună să vireze în bugetul de stat, în total, aproximativ 309 mii de lei. Acțiunile vizează campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024.