Tudor Mardei | NewsMaker

Guvernul vrea să denunțe alte 7 acorduri semnate în cadrul CSI, inclusiv privind călătoriile fără vize

Guvernul condus de premierul Alexandru Munteanu va examina marți, 12 noiembrie, un set de proiecte prin care Republica Moldova va denunța șapte acorduri semnate în anii ’90 în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Inițiativele aparțin ministrului de Externe, Mihail Popșoi.

Astfel, Guvernul urmează să denunțe Acordul privind cooperarea în domeniul chimiei şi petrochimiei, semnat la Moscova în septembrie 1994; Acordul cu privire la colaborarea în domeniul utilizării gazelor naturale comprimate în calitate de combustibil pentru motoarele mijloacelor de transport auto, semnat la Minsk în mai 1995, precum și Acordul cu privire la colaborarea în domeniul ecologiei și protecției mediului natural ambiant, semnat la Moscova în februarie 1992.

Pe agenda Cabinetului de miniștri mai figurează denunțarea Acordului privind principiile și ordinea efectuării transporturilor militare, încheiat la Tașkent în mai 1992; Acordul privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) dintre statele participante la CSI, încheiat la Moscova în noiembrie 1998 și Acordul cu privire la măsurile de asigurare a ameliorării achitărilor dintre organizaţiile economice ale statelor membre ale CSI, încheiat la Taşkent în mai 1992.

Miniștrii vor examina, în aceeași ședință, proiectul de lege pentru denunțarea Acordului cu privire la călătoria fără vize a cetățenilor statelor CSI pe teritoriul membrilor acesteia, încheiat la Bișkek în octombrie 1992. Reamintim că, anterior, MAE a precizat că denunțarea acestui acord nu va afecta regimul actual de călătorii dintre Republica Moldova și Federația Rusă, întrucât există un acord bilateral separat, care rămâne în vigoare. Astfel, modificările vor viza doar Tadjikistanul și Kârgâzstanul, cu care nu există acorduri bilaterale similare. Detalii – AICI.

Potrivit proiectelor de hotărâre, unele documente vor fi prezentate Parlamentului și președintei Maia Sandu pentru examinare.

***

Amintim că pe 20 iunie 2023, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în a doua lectură proiectul de denunțare a Convenției privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Speakerul Igor Grosu a propus retragerea din Convenția privind Adunarea Interparlamentară CSI, „întrucât politicile, scopurile și deciziile actuale ale Adunării Interparlamentare CSI nu mai corespund scopurilor și politicilor Republicii Moldova”. Potrivit parlamentarului, un alt motiv este declarația fermă a țării noastre de a urma vectorul european.

În decembrie 2023, președinta Comisiei parlamentare politică externă, deputata partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, declara că Republica Moldova intenționează să se retragă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), până la sfârșitul anului 2024.

Înainte de aceasta, președintele rus Vladimir Putin a spus că prezența Moldovei în CSI nu are valoare nici pentru Comunitate, nici pentru Rusia. „Lasă-i să facă ce vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu este de mare valoare. Dar suntem pregătiți, nu renunțăm, nu alungăm pe nimeni. Dacă ei vor să muncească, noi suntem fericiți. Dacă ei nu vor, este alegerea lor”, a spus Putin.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Recean, la conferința de apărare de la Londra: „Unele „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”

Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.

Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.

El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.

În continuare, el a vorbit despre frica din societate.

„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.

Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.

„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.

***

Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.

Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: