„Haideți să marcăm Ziua Victoriei, dar nu așa cum vrea Putin”. Ce spun experții despre memoria istorică și divizarea societății

Ziua Victoriei va fi sărbătorită în Moldova nu în data de 9 mai, ci în data de 8 mai – la fel ca în Europa. În cadrul ședinței din 21 iunie, Guvernul a avizat pozitiv inițiativa. Deputații PAS propun redenumirea Zilei Victoriei în Ziua Victoriei asupra nazismului și a memoriei celor căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Inițiativa și discuțiile despre aceasta au împărțit din nou societatea în două. NM a încercat, împreună cu experții, să înțeleagă cum poate fi păstrată memoria istorică fără a diviza societatea și ce legătură au cu toate acestea Stalin și Putin.  

Conform orei Moscovei

Guvernul de la Chișinău a decis în data de 21 iunie să schimbe ziua liberă oferită angajaților cu ocazia Zilei Victoriei din 9 mai pe 8 mai. Iar pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 22 iunie figurează un proiect de lege al deputaților PAS, care prevede schimbarea datei de sărbătorire a Zilei Victoriei. Mai mult, aleșii propun ca această sărbătoare să fie redenumită în Ziua Victoriei asupra nazismului și a memoriei celor căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Imediat după apariția proiectului de lege al PAS pe ordinea de zi, opoziția parlamentară reprezentată de Partidul Socialiștilor și Partidul „ȘOR” (lichidat printr-o decizie a Curții Constituționale) s-a pronunțat împotriva acestuia. Iar unii activiști civici, susținuți de forțele de stânga și partidele pro-ruse, au pichetat clădirea Parlamentului. Aceștia s-au arătat nemulțumiți de faptul că „este ștearsă memoria despre al Doilea Război Mondial”.

Povestea cu data Zilei Victoriei este de fapt următoarea – în 1945, când a fost semnat la Berlin actul de capitulare a Germaniei era data de 8 mai și în document figurează anume această dată. La Moscova, însă din cauza diferenței de fus orar era deja data de 9 mai. La Chișinău, atunci era data de 8 mai. Dar în Uniunea Sovietică sărbătoarea era marcată „conform Moscovei” – pe 9 mai. Toată lumea s-a obișnuit anume cu această dată și din această cauză, acum, o parte din societatea noastră percepe propunerea de a sărbători ca în Europa drept „atac asupra unui lucru sfânt”.

În nota explicativă autorii proiectului de lege fac trimitere și la Rezoluția ONU din 2004, care prevede că zilele de 8-9 mai sunt proclamate drept zile de comemorare și conciliere, iar țările pot alege în care din aceste două zile să sărbătorească.

NewsMaker/Olga Gnatcova

„Renunțarea la modelul stalinist”

Discuțiile privind denumirea și data sărbătoririi Zilei Victoriei a provocat o mare rezonanță în societatea moldovenească, care din nou s-a divizat. Experții susțin că de multe ori în cadrul acestor discuții nu se pune accent pe păstrarea memoriei istorice, ci pe miturile ideologice și nostalgice.

Fostul Reprezentant Permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, istoricul Alexei Tulbure, consideră că transferarea pe 8 mai este o inițiativă bună a deputaților întrucât presupune „renunțarea la modelul stalinist” și la ideologia Zilei Victoriei.

„Acum, Kremlinul folosește ziua de 9 mai pentru promovarea ambițiilor imperialiste, pentru justificarea pretențiilor de măreție, care practic nu există. Rusia post sovietică nu a obținut succese remarcabile, din contra, a regresat la toate capitolele, de aceea în prim plan este plasat trecutul eroic. Pentru a controla în continuare fostele republici sovietice, Kremlinul își impune propria interpretare a trecutului și modelele sale de marcare a Zilei Victoriei. Moldova este o țară independentă și nu trebuie să acceptăm clișeele ideologice. Haideți să marcăm Ziua Victoriei, dar nu așa cum vrea Putin”, spune expertul.

Potrivit lui Tulbure, propaganda rusească a transformat această zi în absurd:

„Niște marșuri, parade militare. Să nu uităm că după război Ziua Victoriei nu a fost marcată timp de 20 de ani și abia din 1965 ziua de 9 mai a devenit sărbătoare. Veteranii nu puteau uita ororile războiului, victime și suferință, multe motive pentru a sărbători nu erau. Acum, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a adăugat și mai multă ambiguitate „sărbătoririi” pe 9 mai. Pe de o parte, Putin sărbătorește Ziua Victoriei, iar pe de altă parte ucide oameni, distruge orașe în țara vecină [Ucraina]. Se comportă ca cei care au ieșit învingători în cel de-al Doilea Război Mondial”.

NewsMaker

În același timp expertul menționează că nimeni nu neagă nici victoria asupra nazismului, nici importanța ei pentru memoria istorică:

„Combinarea victoriei cu ziua memoriei este un lucru bun pentru țara noastră, în opinia mea. Societatea este divizată din cauza interpretării trecutului, iar această soluție este o bună încercare pentru reconciliere și un compromis acceptabil”.

NewsMaker

„Cu fața spre viitor”

Pentru a depăși scindarea societății trebuie, potrivit lui Tulbure, să „ne întoarcem cu fața de la trecut spre viitor” și să învățăm din experiența europeană: reconcilierea franco-germană (trecutul acestor țări este marcat de mări de sânge și mii de supărări) a stat la baza păcii și dezvoltării Europei.

„Să lăsăm trecutul istoricilor. În știința istorică mereu se duc dezbateri și asta este un lucru normal. Iar politicienii și oamenii care modelează opinia publică trebuie să ofere oamenilor un mesaj simplu: avem o singură țară, un singur viitor și trebuie să-l construim împreună renunțând la supărări. Este singura soluție în această situație”, spune expertul.

NewsMaker

La rândul său, secretarul executiv al Asociației WatchDog, Valeriu Pașa, consideră că proiectul de lege al PAS nu va soluționa problema divizării societății.

„Am sperat că autoritățile vor elabora o politică bine gândită în domeniul memoriei istorice, pe care o vor implementa și în programele școlare și cele universitare prin intermediul campaniilor de informare, prin stimularea promovării informației istorice obiective, prin finanțarea filmelor și emisiunilor documentare”, susține expertul.

El a menționat că era necesar la prima etapă să-i fie explicat societății realitatea și de ce interpretarea Zilei Victoriei și a datei de 9 mai, promovate intens de actuala putere din Rusia, „nu este obiectivă”. Și abia după aceasta, susține Pașa, trebuia de modificat sărbătoarea în calendar.

NewsMaker

„Nu cred că simpla schimbare a datei în calendar va schimba și părerea oamenilor. Cred că este încă un exemplu a unei politici de stat prost gândite, când conținutul este schimbat pe volum”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Antena 3 CNN

Există cetățeni moldoveni printre victimele atacurilor iraniene asupra Israelului? Precizările ambasadorului Roitman

Actualmente, nu există victime în rândul cetățenilor Republicii Moldova din Israel, în contextul atacurilor Iranului asupra statului evreiesc. Anunțul a fost făcut pe 14 iunie de ambasadorul țării noastre la Tel Aviv, Alexandr Roitman.

Ambasada este în contact permanent cu autoritățile israeliene, pentru moment victime sau răniți printre cetățenii moldoveni nu au fost înregistrate”, a transmis Alexandr Roitman pe Facebook.

Amintim că situația de securitate din Orientul Mijlociu a degradat după ce, în noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. Potrivit BBC, armata israeliană a comunicat că unel rachete au fost interceptate, iar în localitățile în care au fost raportate căderi de proiectile au fost organizate operațiuni de căutare și salvare.

În replică, statul evreiesc a bombardat din nou Iranul. Unul dintre atacuri a vizat zona în care se află aeroportul Mehrabad din Teheran. Spre dimineață, armata israeliană a anunțat că Israel continuă să lovească ținte din Iran. Presa iraniană a relatat că armata țării doboară drone israeliene la granița de nord-vest, în zona Salmas.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a publicat în dimineața de 14 iunie un mesaj în care îndeamnă cetățenii moldoveni din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene. Diplomatul a îndemnat la evitarea deplasărilor neesențiale și aflarea în preajma adăposturilor antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: