privesc.eu

Harunjen, martor în dosarul lui Viorel Morari. Fostul procuror general ar fi fost „dus în eroare” pentru a semna un document privind plângerea pe numele lui Platon

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, ar fi fost „dus în eroare” de către fostul șef al Procuraturii Generale, Viorel Morari, pentru a semna proiectul ordonanței de stabilire a competenței pentru exercitarea urmăririi penale Procuraturii Anticorupție față de Veaceslav Platon. Într-o conferință de presă care a avut loc miercuri, 12 februarie, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a făcut dezvăluiri despre dosarul în care Morari este cercetat penal pentru „abuz de serviciu”, „fals în acte publice” și „amestec în înfăptuirea urmăririi penale”. Procurorii au finalizat urmărirea penală și a expediat în judecată cauza. Aceștia vor depune demers la prelungirea mandatului de arestare cu încă 30 de zile.

Potrivit rechizitoriului, la sfârșitul lunii decembrie 2016, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, a recepționat, personal, de la fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, o plângere, datată cu 26 decembrie 2016, prin care liderul PDM solicita tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru un denunț calomnios, depus la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) România.

Plângerea lui Plahotniuc a fost adusă la sediul Procuraturii Anticorupție chiar de către șeful acestei procuraturi specializate, care însă, „a uitat” de denunț până în martie 2017.

În luna martie 2017, pentru a-și ascunde neglijența în raport cu atribuțiile funcționale și solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, cunoscând cu certitudine că plângerea nu corespunde rigorilor legale, i-a cerut unui subaltern să „repare greșeala” prin înregistrarea plângerii cu data de 28 decembrie 2016 și a dispus, printr-o rezoluție, la fel antedatată, examinarea plângerii lui Plahotniuc de către un procuror din subordine.

În concret, i-a ordonat procurorului să pornească antedatat (30 decembrie 2016), urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, să pregătească proiectul ordonanței de stabilire a competenței pentru exercitarea urmăririi penale pe acest caz Procuraturii Anticorupție, precum și proiectul ordonanței de formare a grupului de urmărire penală, dându-i asigurări că problema cu data înregistrării sesizării și pornirii urmăririi penale este o chestiune pur tehnică, neînsemnată, el ca procuror-șef asumându-și toată responsabilitatea, atenționându-l despre importanța semnatarului plângerii.

Ulterior, cu actele antedatate, procurorul Anticorupție s-a deplasat la sediul Procuraturii Generale, unde, abuzând de încrederea acordată, l-a indus în eroare pe procurorul general de atunci (Eduard Harunjen, NM), care fără a atrage atenția la data emiterii ordonanței, a semnat proiectul ordonanței de stabilire a competenței pentru exercitarea urmăririi penale Procuraturii Anticorupție.

Obținând competența pentru exercitarea urmăririi penale, șeful procuraturii anticorupție a semnat personal ordonanța de formare a grupului de urmărire penală, a aplicat ștampila pe fișa statistică corespunzătoare, infracțiunea fiind pusă la evidența criminologică oficială.

Astfel, în rezultatul acestor acțiuni, toate plângerile și declarațiile depuse anterior și ulterior de Veaceslav Platon împotriva lui Plahotniuc au fost calificate de Procuratura Anticorupție ca fiind false și calomnioase, fără a se interveni cu verificări asupra faptelor semnalate, în repetate rânduri, de către acesta.

Aceeași soartă a avut-o și dosarul pornit de DIICOT România în temeiul denunțului lui Veaceslav Platon prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Plahotniuc și altor persoane pentru o serie de infracțiuni deosebit de grave de înșelăciune, șantaj, spălare de bani, preluarea ilegală a unor acțiuni ale unor bănci și societăți comerciale din Republica Moldova, și anume: BC „Victoria Bank”, BC „Banca de Economii”, SA „Asito”, SA „Victoria Asigurări”, SA „Alfa Engineering”.

Acest dosar a fost preluat de Procuratura Anticorupție de la DIICOT România pe 27 aprilie 2018, însă nici o acțiune procesuală în raport cu persoanele vizate în dosarul transmis de colegii români nu a fost realizată, Procuratura Anticorupție limitându-se la audierea lui Platon în calitate de martor, declarațiile căruia, de fiecare dată, erau catalogate ”false și calomnioase”.

Scopul principal al acestor acțiuni l-a constituit interesul fostului șef al Procuraturii Anticorupție de a-și menține susținerea politică și protectoare din partea liderului Partidul Democrat, cu care se cunoștea personal. Cel din urmă era în conflict cu Veaceslav Platon, care reprezenta un pericol iminent pentru imaginea, reputația și rating-ul lui Plahotniuc și al formațiunii politice pe care o conducea.

Notăm că, Platon a depus mai multe sesizări și declarații în ordine de procedură penală împotriva lui Vladimir Plahotniuc, și anume:
– denunțul din 2 august 2016 adresat DIICOT din România prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Plahotniuc, Candu, Iaralov, Andronachi și altor persoane;
– declarații incriminatorii în privința lui Plahotniuc depuse pe 9, 13 și 14 septembrie 2016 în cadrul dosarului gestionat de Procuratura Anticorupție;
– denunțul din 31 octombrie 2016 prin care solicita Procuraturii Anticorupție examinarea și cercetarea penală a lui Plahotniuc, Candu, Drăguțan, Politova, Iaralov și altor persoane, care ar fi sustras un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Deși, din toamna anului 2016, Procuratura Anticorupție dispunea de informații concrete privind implicarea lui Vladimir Plahotniuc și anturajul său în ”furtul miliardului”, numitul nu a fost audiat niciodată ca pretins făptuitor, implicat în această crimă, fiind protejat și lăsat să părăsească nestingherit țara în vara anului 2019. În aceste condiții, ancheta fiind pusă în mare dificultate de a realiza investigații eficiente.

Prin urmare, realizând scopul de a-l proteja pe Vladimir Plahotniuc și alte persoane, inclusiv cu funcții de demnitate publică, din anturajul acestuia, prin falsificările realizate, Procurorul Anticorupție a contribuit la evitarea implicării procesuale a acestora în calitate de bănuiți pe mai multe cauze penale vizând investigarea fraudei bancare, a comis amestec în activitatea Procuraturii Anticorupție și a CNA, prin împiedicarea cercetării rapide, complete și obiective a cauzei penale.

În cadrul acestui dosar, fostul procuror general și unul dintre foștii subalterni ai învinuitului au avut calitate de martori, deoarece nu s-a constatat că acțiunile lor au fost comise din interes material sau alte interese personale – elemente obligatorii pentru a încadra juridic fapta ca infracțiune.

„Ultimii nu știau despre scopul urmărit de către fostul șef al Procuraturii Anticorupție. În plus, denunțul procurorului subordonat și probele materiale prezentate de către acesta au determinat temeiul pornirii urmăririi penale pe acest caz”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Amintim că Viorel Morari a fost a fost reținut pe 10 ianuarie.

Pentru mai multe știri abonați-vă la pagina noastră de Facebook

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video/Ion Ceban/Facebook

Ceban, după ce judecătorii au refuzat să-i suspende interdicția în România și Schengen: „Toate tunurile sunt îndreptate spre mine”

Primarul degrevat al municipiului Chișinău și candidat la parlamentare, Ion Ceban, a declarat că nu se va opri aici, dar „își va apăra drepturile în toate instanțele”, după ce judecătorii români au respins cererea sa privind suspendarea interdicției de intrare în România și în spațiul Schengen.

Într-un mesaj însoțit de o intervenție video, Ceban a menționat că „toate tunurile sunt îndreptate spre el în campania electorală pentru alegerile parlamentare”.

„Cu mare regret, în loc să dezbatem subiectele pentru populație, salarii, pensii, locuri de muncă, plecarea masivă a oamenilor, ce face producătorul autohton, cum dezvoltăm diferite domenii, educație, sănătate, protecție socială, discutăm despre interdicțiile lui Ion Ceban. Ministrii, deputații de dimineață până seara dezbat subiectul despre Ion Ceban. În loc să discutăm despre soluțiile reale pe care le poate avea Republica Moldova. Să terminăm odată polemica asta absolut inutilă. Iar în ceea ce ține nemijlocit de decizia Curții de Apel București, vom merge în continuare conform procedurii legale și vom informa pe parcurs”, a menționat Ceban.

Precizăm că judecătorii români au respins cererea lui Ion Ceban prin care solicita ca interdicția de intrare în România și în spațiul Schengen să fie suspendată. Decizia a fost pronunțată pe 11 septembrie și poate fi atacată în decurs de 5 zile.

Judecătorii au decis să respingă „cererea formulată în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General pentru Imigrări ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă”: „Respinge cererea de suspendare a executării dispoziţiei privind măsura interdicţiei de intrare în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul Român de Informaţii ca inadmisibilă. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia judecătorilor.

***

Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie 2025, pentru o perioadă de cinci ani. Ministerul de Externe de la București a declarat că măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Ceban a calificat decizia drept una politică. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. 

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.

Pe 6 august, la o lună după ce a fost interzis în UE, Ceban a anunțat că a inițiat, prin avocații săi din România, demersurile legale pentru contestarea deciziei de interdicție de intrare în România și, implicit, în spațiul Schengen, impusă de autoritățile de la București.

Pe 13 august, avocații lui Ceban au anunțat că a fost declanșată o procedură prealabilă prin care autorității emitente i s-a cerut să revoce interdicția. Totodată, în instanță a fost solicitată suspendarea deciziei care îi interzice primarului să intre în România.

Mai amintim că, în seara zilei de 31 august, având în vedere interdicția de a intra în spațiul Schengen, Ion Ceban a anunțat că se află la Roma, Italia. Pe 1 august, Ministerul român de Externe a explicat că lui Ceban, „cu titlu excepțional, conform prevederilor Regulamentului Schengen, i s-a acordat de către Italia o viză limitată”. Aceasta prevede „o singură intrare, valabilă doar pentru Italia și doar până la 3 septembrie pentru a participa la o conferință pentru primării sub egida UNESCO”, a relatat publicația română g4media.ro.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: