Sunteți pregătiți pentru o călătorie în timp cu sufletul? Destinația? Anii ‘70-‘80. Locul? Marile scene moldovenești. Emoția? Fiori, bucurie și tot ce vă poate oferi muzica pe care nu o veți uita niciodată – hiturile moldovenești de altădată.
La doar câteva zile până la Revelion, la inițiativa și prin dedicația organizatorilor evenimentului: DAAC HERMES, Salon Dacia, Capital Leasing și Viorica Cosmetic va avea loc un concert de zile mari în care vor răsuna exclusiv piesele emblemă din anii ‘70-‘80, comoara muzicală a neamului nostru.
Aliona Triboi, Vitalie Dani, Costi Burlacu și Corina Țepeș, Cristofor Aldea-Teodorovici, Olia Tira, Vladimir Fotescu, Anișoara Puică, Frații Irina și Anatol Bivol, Cristina Scarlat, Brio Sonores, Natalia Proca, Viorica Lupu, Nelly Ciobanu, Gheorghe Țopa, Constantin Moscovici ne vor încânta sufletele cu duioasele melodii.
„Moldovenii când se strâng”, „Romantică”, „Bucurați-vă”, „În august”, „Toamnele”, „Focul din vatră”…Sunt doar câteva din piesele pe care pe 27 decembrie le vom cânta în unison.
Acest buchet de melodii poate fi cadoul perfect de sărbători. Mai ales în acest an în care am petrecut mai mult timp cu cei dragi, am cântat și am depănat amintiri, ne-am făcut planuri pentru viitor, privind înapoi spre trecut
Concertul va putea fi vizionat de oriunde din lume, pentru că va răsuna ONLINE (Facebook pe pagina evenimentului, dar și pe paginile tuturor partenerilor), dar și la Accent TV, Noroc TV.
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs
Doar 12% dintre cetățenii Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului consideră Federația Rusă responsabilă de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, deși aceasta a fost condamnată în repetate rânduri la CtEDO. Rusia se situează abia pe locul trei, după Tiraspol și Chișinău, care au acumulat practic scoruri similare. Datele se regăsesc în studiul Promo-LEX, făcut public pe 30 martie. Avocatul Vadim Vieru, directorul programului Drepturile Omului în cadrul Asociației, consideră că această percepție reflectă „un eșec” de comunicare al autorităților constituționale din ultimii 30 de ani.
Cei mai mulți respondenți indică drept responsabili pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană administrația de facto de la Tiraspol (33,7%) și autoritățile constituționale de la Chișinău (31,2%). Federația Rusă este indicată de doar 12% dintre respondenți, chiar dacă aceasta își menține ilegal, de pete trei decenii, trupe și muniții în regiune și ar controla, de facto, administrația de la Tiraspol.
„Această cifră poate fi explicată prin comunicarea strategică la nivel de guvern pe segmentul drepturile omului și o să îmi permit să spun acest lucru: este un eșec de comunicare strategică, în sensul în care cetățenii de pe malul drept consideră că responsabil de tot ce se face în regiunea transnistreană, în special pe drepturile omului, se face Federația Rusă doar ca a treia opțiune. Acesta este un aspect destul de grav”, a declarat Vadim Vieru.
Sondajul mai arată că 62,3% dintre respondenți consideră că drepturile omului pe malul stâng al Nistrului sunt respectate „deloc”, „în mică măsură” sau „în oarecare măsură”. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că autoritățile Republicii Moldova nu depun suficiente eforturi pentru protejarea drepturilor persoanelor din regiune.
„Este un aspect destul de grav. Și asta nu înseamnă neapărat că Guvernul nu face eforturi, asta înseamnă mai degrabă un efect de comunicare”, a mai declarat Vadim Vieru.
Cetățenii Republicii Moldova consideră, astfel, că respectarea drepturilor omului și retragerea forțelor militare străine trebuie să fie principalele priorități în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Promo-LEX
Cercetarea a fost realizată în perioada 22 februarie – 12 martie 2026, pe un eșantion de 1226 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Studiul a fost efectuat în 95 de localități urbane și rurale din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și diaspora). Datele au fost colectate prin metoda TAPI (interviuri față în față asistate de tabletă), de către 58 de operatori de interviu. Marja de eroare este de ±2,8%.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Prim-ministrul Alexandru Munteanu va efectua marți, 31 martie, o vizită oficială la București. Șeful Guvernului de la Chișinău va avea, între altele, întâlniri cu președintele României, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan.
Potrivit unui comunicat publicat de Executiv, în cadrul vizitei, Alexandru Munteanu va participa la Conferința „Romania Government Roundtable” – eveniment care reunește lideri politici, instituționali și reprezentanți ai mediului de afaceri din România, Europa și Statele Unite, pentru a discuta priorități legate de securitatea, stabilitatea și dezvoltarea economică a regiunii Europei de Sud-Est.
De asemenea, Alexandru Munteanu va avea întâlniri cu omologul său, Ilie Bolojan, și cu președintele României, Nicușor Dan. „Discuțiile vor viza consolidarea cooperării bilaterale și avansarea proiectelor comune, în special în domenii precum energia, infrastructura și integrarea europeană, cu impact direct asupra cetățenilor din ambele state”, a precizat instituția.
De asemenea, șeful Executivului de la Chișinău se va întâlni cu reprezentanții Camerei de Comerț Americane în România, pentru a promova oportunitățile investiționale în Republica Moldova.
Vizita prim-ministrului Alexandru Munteanu vine pe fondul ajutorului acordat de România în gestionarea crizelor care au lovit recent Republica Moldova din cauza invaziei ruse din Ucraina.
La începutul lui martie, după ce Nistrul a fost poluat cu substanțe petroliere în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii din Ucraina, autoritățile de la București au trimis specialiști și echipamente pentru a ajuta la înlăturarea poluării pe segmentele afectate din Republica Moldova. România a fost primul stat care a intervenit cu asistență. De asemenea, municipiul Iași a trimis apă potabilă la Bălți, după ce alimentarea cu apă a localității a fost sistată temporar din cauza crizei ecologice.
De asemenea, în urma deconectării liniei electrice Isaccea-Vulcănești, o sursă strategică de alimentare cu electricitate a țării, au fost activate de urgență cele patru linii de interconexiune de 110 kV cu România.
Aceasta va fi a doua vizită oficială a lui Alexandru Munteanu la București de când a preluat mandatul de prim-ministru al Republicii Moldova, în noiembrie 2025.
Liderul partidului „Democrația Acasă” și parlamentarul, Vasile Costiuc, a reacționat la solicitarea deputatei PAS, Victoria Belous, care i-a cerut scuze publice și dezmințirea declarațiilor care îl vizau pe fratele ei – medicul neurochirug Vladimir Dolghi, director al Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”. Costiuc a îndemnat-o pe deputată și pe fratele ei să meargă cu o cerere prealabilă în instanță. „Nu mai luptați cu Costiuc, ocupați-vă de administrare, dacă puteți”, a fost reacția lui Costiuc.
„Eu când vorbesc public, vorbesc bazându-mă pe documente”, a declarat Costiuc pe 30 martie, într-o intervenție video pe rețelele de socializare.
El a prezentat o notă informativă din 13 martie, în care, potrivit lui Costiuc, mai mulți medici s-au adresat inclusiv către Maia Sandu, Igor Grosu și Alexandru Munteanu. Potrivit lui Costiuc, medicii Institutului s-au plâns pe condițiile din instituție de la preluarea mandatului lui Vladimir Dolghi și au spus că acesta a fost numit în funcție fără a avea experiența profesională în Republica Moldova de cel puțin cinci ani. „A ocupat funcția de director neavând drepturi legale. E una să fii un bun medic și e alta să administrezi instituții”, a adăugat deputatul.
În continuare, el a îndemnat-o pe deputată și pe fratele ei să meargă cu o cerere prealabilă în instanță.
„De ce v-ați agitat, doamna Belous? De ce vorbiți dumneavoastră în numele fratelui? Oare fratele, dacă are atâtea studii și atâtea pregătiri, oare nu-i capabil să se apere în instanță? Ia să meargă cu o cerere prealabilă în instanță și aștept, doamna Belous, dacă dumneavoastră sunteți avocatul fratelui, ia veniți amândoi în instanță, printr-o cerere prealabilă, și haideți în instanța de judecată să discutăm despre toate documentele care eu le pun la dispoziție: concurs, ordine trucate, modificări, nota informativă a medicilor de acolo. Nu vreți? (…) Mă bazez pe documente, doamna Belous. Eu vreau să văd ce documente aveți voi. (…) Nu mai luptați cu Costiuc, ocupați-vă de administrare, dacă puteți”, a spus Costiuc, în intervenția video, menționând totodată despre necesitatea „anulării concursului la acest institut”.
Pe 25 martie, Vasile Costiuc a declarat că a primit în audiență doi medici care s-au plâns de situația din instituția lor, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, după numirea medicului neurochirurg Vladimir Dolghi în funcția de director al institutului. Potrivit lui Costiuc, în instituție „s-a creat o situație tensionată”, pe motiv că „acest domn nu are nici studiile necesare, nici calificările necesare și, în general, nu este din domeniul acesta”. Deputatul a mai spus că Vladimir Dolghi este fratele Victoriei Belous, iar regulamentul concursului ar fi fost modificat în repetate rânduri pentru a-i permite acestuia să ocupe funcția de director.
Pe 26 martie, fosta ministră a Finanțelor și deputata PAS, Victoria Belous, i-a cerut scuze publice lui Vasile Costiuc și dezmințirea declarațiilor. În aceeași reacție, Belous a respins acuzațiile și le-a calificat drept minciuni. Deputata a enumerat mai multe cazuri medicale în care Vladimir Dolghi ar fi salvat vieți și a declarat că acesta este „un medic neurochirurg excepțional”, cu peste 15 ani de pregătire și experiență.
Vladimir Dolghi a fost desemnat câștigător al concursului pentru ocuparea funcţiei de director al Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” în iulie 2025. Acesta a concurat, atunci, pentru fotoliul de director cu medicul neurochirurg Viorel Maxian, care a susținut PAS la alegerile parlamentare din 2021.
Vladimir Dolghi are în spate o experiență de peste 20 de ani în calitate de neurochirurg și conferențiar la Academia medico-militară S.M. Kirov din Sankt Petersburg. Este specialist în efectuarea intervențiilor neurochirurgicale în cazul traumatismelor și patologiilor neurochirurgicale: vasculare, oncologice, neurodegenerative, degenerative, posttraumatice, funcționale. Dolghi este asistent universitar la catedra de Neurochirurgie din cadrul USMF Nicolae Testemițanu, membru al Asociației Europene de Neurochirurgie, al Asociației Neurochirurgicale din Rusia și a celei din Republica Moldova. În același timp, el este și unul dintre fondatorii Autonomiei naţional-culturale moldovenești din or. Sankt Petersburg „Patria”.
Familia Angheleanu din satul Pîrlița, raionul Ungheni, care crește 5 copii, a reușit să reducă cheltuielile pentru încălzire și să asigure un confort termic stabil în locuință, în urma lucrărilor de eficientizare energetică realizate cu suportul Uniunii Europene prin Programul de stat Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial (FEERM).
În acest sezon rece, casa s-a menținut caldă pentru perioade mai lungi, iar necesitatea de a face focul a scăzut considerabil. Diferențele de temperatură între camere au dispărut, iar mediul interior a devenit mai confortabil pentru toți membrii familiei.
Rezultatele au fost posibile datorită intervențiilor realizate prin proiectul pilot, susținut de Uniunea Europeană și Germania în cadrul programului guvernamental FEERM. A fost realizată termoizolarea pereților exteriori cu vată minerală, hidroizolarea soclului, instalarea sistemului de scurgere a apelor pluviale și modernizarea sistemului de încălzire. Aceste măsuri reduc pierderile de căldură, protejează locuința și contribuie la menținerea unui climat interior sănătos.
Rezultatele sunt reflectate și în cheltuieli pentru încălzire din iarna trecută. Familia a utilizat mai puține lemne, costurile ajungând la aproximativ 15.000 de lei – de aproape două ori mai mici comparativ cu anii precedenți. În același timp, și efortul zilnic pentru întreținerea căldurii în locuință s-a redus, deși spațiul încălzit a crescut, deoarece familia a menținut căldura în toată casa.
„Înainte, casa se încălzea repede, dar se răcea la fel de repede. Iarna trecută, după ce s-au făcut lucrări de termoizolare, făceam focul seara, iar a doua zi temperatura se menținea încă în toate camerele în jur de 25-26°C”, spune Alexandra Angheleanu.
Lucrările au fost realizate prin Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului Germaniei prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M).
Pentru gospodăriile cu grad ridicat de vulnerabilitate energetică programul acoperă 95% din costurile eligibile. 50% sunt finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul Germaniei prin FEERM, 45% provin din Fondul de vulnerabilitate energetică, iar contribuția beneficiarilor este de 5%.
Acest sprijin face posibil ca familiile să-și îmbunătățească condițiile de trai, să reducă cheltuielile pentru încălzire și să locuiască în case mai calde și mai bine izolate.
Primele 42 de familii beneficiază deja de case mai eficiente energetic, iar alte zeci de gospodării din întreaga țară vor beneficia de lucrări similare pentru locuințe mai confortabile și cu cheltuieli mai mici pentru energie.
Programul FEERM este dezvoltat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, implementat de către Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, susținut financiar prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). E4M este implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca. Această componentă este finanțată de Uniunea Europeană.
Facebook, TikTok și YouTube au fost rețelele cel mai des folosite de moldoveni pentru a se informa în campania electorală din septembrie 2025. Datele re regăsesc într-un studiu realizat de Promo-LEX, și prezentat pe 30 martie. Aproximativ 67% dintre utilizatorii rețelelor sociale au întâlnit frecvent informații false pe parcursul campaniei. Opt din zece respondenți consideră că pe platformele online circulă constant conținut fals, iar aproape același procent că acesta influențează opinia alegătorilor, iar nouă din zece cetățeni cer măsuri mai dure împotriva dezinformării.
Dintre cei 918 respondenți care au folosit cel puțin ocazional rețelele sociale în campanie, 80% au recurs la Facebook, 51% — la TikTok, 47% — la YouTube, 33% — la Instagram, 30% — la Viber, 27% — la Telegram și 22% — la WhatsApp.
La nivelul întregului eșantion de 1.226 de persoane, rețelele sociale au fost sursa cea mai frecventă de informare electorală: 37% le-au utilizat des, 18% — foarte des. Televiziunea a urmat cu 45% dintre respondenți care s-au informat des sau foarte des. Site-urile de știri au fost accesate des sau foarte des de 41% dintre respondenți, iar discuțiile cu rude, prieteni și colegi — de 42%.
Sursele cu cel mai redus consum au fost presa scrisă — 18% des sau foarte des —, radioul — 14%.
Informații false
46% dintre utilizatorii rețelelor sociale au declarat că au întâlnit des informații false în campanie, iar 22% — foarte des, totalul ajungând la circa 67%. În mass-media tradițională, 36% au întâlnit des informații false, iar 14% — foarte des.
La nivel de percepție, 85% dintre respondenți sunt de acord — total sau parțial — că pe rețele circulă frecvent informații false, iar 78% că acestea manipulează opinia alegătorilor.
Măsuri propuse
91% dintre respondenți susțin că cetățenii ar trebui educați să verifice informațiile online. 88% consideră că mass-media și ONG-urile ar trebui să combată activ dezinformarea, același procent susținând că publicitatea politică online trebuie semnalizată transparent. 86% cer autorităților sancțiuni mai dure pentru răspândirea informațiilor false, iar 86% vor ca platformele să elimine conținutul fals despre alegeri.
Șefa companiei sociologice Ateș Research & Consulting, Veronica Ateș, a remarcat că cetățenii „mai degrabă aleg ca cineva să facă în locul lor — mass-media să aibă grijă ce postează, autoritățile să restricționeze, platformele să elimine”, în timp ce proporția celor care aleg să gândească ei înșiși critic este mai mică.
Sondajul a fost realizat față în față pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități, cu o eroare maximă de 2,8%.
Dezinformare masivă pe rețele
Pe parcursul campaniei, 46% dintre utilizatorii rețelelor sociale au dat des peste informații false, iar 22% — foarte des. În total, circa 67% au fost expuși frecvent dezinformării online. Doar 29% au spus că au întâlnit rareori sau deloc astfel de conținut.
În mass-media tradițională, procentul este mai mic, dar tot semnificativ: 36% au întâlnit des informații false, iar 14% — foarte des.
La nivel de percepție generală, 85% dintre respondenți sunt de acord — total sau parțial — că pe rețelele sociale circulă frecvent informații false, iar 78% consideră că acestea manipulează opinia alegătorilor. Totuși, 79% recunosc că rețelele ajută oamenii să se informeze mai ușor.
Cetățenii cer soluții
Referitor la măsurile pentru combaterea dezinformării, răspunsurile indică o preferință clară pentru soluții instituționale. 91% susțin că cetățenii ar trebui educați să verifice informațiile online, 88% cer mass-mediei și ONG-urilor să combată activ dezinformarea, același procent dorind ca publicitatea politică online să fie semnalizată transparent. 86% cer autorităților să sancționeze mai dur răspândirea știrilor false, iar 86% vor ca platformele să elimine conținutul fals despre alegeri.
Șefa companiei sociologice Ateș Research & Consulting, Veronica Ateș, a remarcat un paradox: deși cetățenii cer măsuri dure, puțini aleg să acționeze ei înșiși.
„Dacă comparăm cu rezultatele la întrebările anterioare, cetățenii mai degrabă aleg ca cineva să facă în locul lor — mass-media să aibă grijă ce postează, publicitatea să fie semnalizată, autoritățile să restricționeze răspândirea informațiilor false, platformele de socializare să elimine conținutul fals. Dar cetățenii, în proporție mai mică, aleg ca ei singuri să gândească critic și să decidă care informații să le creadă sau nu”, a declarat Veronica Ateș.
Sondajul a fost realizat față în față pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități, în perioada februarie-martie 2026, cu o eroare maximă de 2,8%. Studiul nu a cuprins diaspora și regiunea transnistreană.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
