Facebook/Igor Dodon

Igor Dodon a explicat de ce nu a aplaudat discursul Maiei Sandu la APCE

Deputatul socialist Igor Dodon a declarat că nu a aplaudat și nici nu s-a ridicat în picioare după discursul președintei Maia Sandu din plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care a asistat, pentru că nu a fost de acord cu mesajul transmis. Afirmația fost făcută în cadrul unei conferințe de presă din 2 februarie.

Mesajul transmis de doamna Maia Sandu a fost, din nou, unul geopolitic. Legat de frustrări – nu știu – personale sau ale întregului partid de la guvernare, pentru că ei în afară de Kremlin, război și Rusia nu au alte justificări. Ei probabil nu știu ce vor face în momentul când va fi o pace în Ucraina. (…) Da, eu am fost în sală. (…) Aș fi putut să nu fiu în sală, dar ca deputat delegat din partea Parlamentului Republicii Moldova, eu trebuie să fiu prezent. Și nu m-am ridicat, nu am bătut din palme, că nu am fost de acord cu mesajul doamnei Maia Sandu. Asta a fost poziția mea politică. (…) Cred că cetățenii care m-au votat în calitate de deputat și echipa noastră aveau să aprecieze negativ dacă procedam altfel”, a declarat Igor Dodon.

Amintim că, pe 27 ianuarie, președinta Maia Sandu a întreprins o vizită de lucru la Strasbourg, în cadrul căreia a susținut un discurs în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Șefa statului a transmis că, în prezent, continentul european confruntă cu două războaie începute de Rusia: unul militar, declanșat împotriva Ucrainei, și altul hibrid, purtat împotriva democrațiilor. Ea a spus că Republica Moldova se află în prima linie a agresiunii hibride rusești, iar dacă Ucraina cade, Moscova nu se va opri în țara noastră. Maia Sandu a mai subliniat că o pace durabilă nu poate exista fără atragerea la răspundere a Federației Ruse.

Oficialii prezenți în sală au aplaudat în picioare discursul.

În momentul intervenției Maiei Sandu, în plenul APCE se afla inclusiv delegația Parlamentului de la Chișinău, care a fost formată din vicepreședinta legislativului, Doina Gherman, și deputații Ion Groza, Veronica Roșca, Igor Dodon și Renato Usatîi. Dodon nu s-a ridicat în picioare și nici nu a aplaudat mesajul șefei statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: