Igor Dodon

Igor Dodon alege funcția de deputat: „M-au delegat cetățenii noștri prin vot”

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, care a fost ales deputat pe lista Blocului „Patriotic”, a anunțat că își va exercita mandatul de parlamentar. Declarația a fost făcută pe 17 octombrie, la o zi după ce Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerilor și a validat mandatele noilor deputați.

„Am decis să rămân în Parlament. (…) După aproape 10 ani, am fost prezent în Parlament doar o lună-două, apoi am lăsat mandatul de deputat. Acum am luat decizia să fiu în Parlament, așa cum m-au delegat cetățenii noștri prin vot, alături de colegii din blocul Patriotic”, a declarat Igor Dodon.

Liderul socialiștilor a comentat și pozițiile exprimate de colegii săi din blocul „Patriotic”, alături de care PSRM a participat la alegerile parlamentare. Acesta a declarat că formațiunea sa va decide săptămâna viitoare dacă va forma o fracțiune comună cu partenerii din bloc sau dacă va activa separat – așa cum a anunțat deja liderul comuniștilor, Vladimir Voronin. Anunțul urmează să fie făcut pe 22 octombrie, dată la care președinta Maia Sandu a convocat noul parlament în prima ședință.

„Oamenii, a patra parte din cetățenii Republicii Moldova, au votat nu socialiștii, comuniștii sau partidul lui Tarlev. Ei au votat blocul electoral „Patriotic”. Nu se știe dacă se mergea separat care erau rezultatele fiecărui partid în parte. De aceea am auzit, am văzut declarațiile domnului Voronin, a altor componente din blocul Patriotic. Săptămâna viitoare vom lua decizii în acest sens”, a mai declarat Dodon.

În ceea ce privește partidele care nu au reușit să intre în Legislativ, Dodon a spus că susține ideea unei „conlucrări”, în special cu partidul Irinei Vlah, care a candidat pe lista blocului, dar a fost exclus din alegeri înainte de scrutin: „Suntem gata să îl reprezentăm în Parlament”.

Amintim că socialiștii, comuniștii, partidul condus de Irina Vlah și cel al lui Vasile Tarlev au participat la alegeri pe lista Blocului Electoral „Patriotic”, care a obținut 26 de mandate în noul Parlament.

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a anunțat deja că, cel mai probabil, PCRM va activa ca fracțiune separată, dar va colabora cu celelalte partide de opoziție. La rândul său, Vasile Tarlev a declarat că susține continuarea activității într-o fracțiune comună a blocului.

Prima ședință de constituire a noului Legislativ este programată pentru miercuri, 22 octombrie, ora 10:00, conform decretului semnat de președinta Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: