ZdG

Igor Gorgan, suspectat de colaborare cu Rusia, rămâne fără distincțiile de stat. Decretul, semnat de Maia Sandu

Ex-comandantului Armatei Naționale, Igor Gorgan, care este suspectat de colaborare cu serviciul de informații militare al Rusiei, GRU, i-au fost retrase cele două distincții de stat conferite în trecut. Un decret care prevede acest lucru a fost semnat pe 11 iunie de președinta țării, Maia Sandu. 

Potrivit decretului prezidențial, lui Gorgan i-a fost retrasă medalia „Meritul Militar”, conferită pe 14 iulie 2016, și ordinul „Credință Patriei”, clasa III – conferit pe 1 septembrie 2015.

Documentul intră în vigoare la data semnării, adică pe 11 iunie.

Decretul poate fi contestat în termen de 30 de zile la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Precizăm că, pe 5 iunie, portalul The Insider a publicat o investigație despre fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, ex-comandantul Igor Gorgan. Potrivit investigației, care se bazează pe mesaje de pe contul de Telegram al lui Gorgan, la care a obținut acces portalul, fostul comandat al Armatei Naționale îi raporta regulat „curatorului” său din GRU, colonelul Alexei Makarov, inclusiv despre situația din țara noastră. Gorgan l-ar fi informat și ce arme cumpără Kievul de la țările vecine, inclusiv din Moldova, dar și despre discursurile publice ale președintelui Maia Sandu, „dovadă sunt zeci de link-uri transmise curatorului”. În reacție, Președinția de la Chișinău a anunțat că distincțiile de stat oferite lui Gorgan în 2006 și 2015, dar și gradele militare ale acestuia vor fi retrase. Totodată, instituția prezidențială a menționat că „astfel de crime împotriva statului trebuie pedepsite în cel mai aspru mod pentru trădare de Patrie”. NewsMaker l-a contactat pe Igor Gorgan pentru o reacție, însă acesta nu a răspuns la apelurile telefonice.

Într-o reacție pentru NM, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a confirmat veridicitatea informațiilor expuse în investigația jurnalistică. SIS a declarat că ține în vizor riscurile de securitate și acționează pentru împiedicarea tentativelor de imixtiune externă în afacerile interne ale țării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: