parlament
Максим Андреев, NewsMaker

VIDEO Igor Grosu nu vede necesitatea ca Maia Sandu și Vadim Krasnoselski să discute în condițiile actuale 

Președintele Parlamentului Igor Grosu spune că nu vede necesitatea ca președintele țării Maia Sandu și liderul nerecunoscut al Transnistriei Vadim Krasnoselski să aibă o discuție în condițiile actuale din regiune. „Pentru că nu este interlocutorul la egal cu doamna președinte”, a precizat Grosu în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Șefia Parlamentului a fost întrebată de ce nu discută direct Chișinăul cu cei de la Tiraspol.

„Bine, să zic că nu există o legătură sau un contact – nu ar fi corect. Deci există prin intermediul OSCE-ului, se discută la nivel de reprezentant politic – domnul Serebrian cu omologul. Aceste discuții au loc și mai au loc și la alt nivel, mult mai jos care cumva tradițional au existat atunci când apărea o situație sau alta”, a spus Grosu.

Ce ține de o discuție între Maia Sandu și Vadim Krasnoselski, Igor Grosu a menționat că aceasta nu s-ar cere.

„Nu pot spune că contacte nu există. Nu văd necesitatea ca ele să existe la nivelul cel mai înalt pentru că nu este interlocutorul de la egal la egal cu doamna președinte”, a conchis Grosu.

***

Amintim că în regiunea transnistreană au avut loc mai multe explozii. Pe 25 aprilie, persoane neidentificate au efectuat împușcături dintr-un aruncător de grenade asupra sediului așa-numitei structuri de securitate din regiunea transnistreană. Nu au fost înregistrate victime sau persoane rănite. Așa-numitul „Minister al Afacerilor Interne” de la Tiraspol a anunțat că explozia s-a produs în jurul orei 17:00 și a fost sparte geamurile de la etajele superioare ale clădirii responsabile de securitatea regiunii, dar și ale unui bloc din apropiere. La fața locului au intervenit miliția locală, pompierii și medicii de la ambulanță.

În dimineața de 26 aprilie, așa-numitul „Minister de Interne” de la Tiraspol a anunțat că în raionul Grigoriopol s-au produs două explozii: prima la 6:40, cea de-a doua la 7:05. La fața locului au intervenit miliția și pompierii. Deflagrațiile au avut loc pe teritoriul centrului teleradio „Maiak”. Nu au fost înregistrate victime. Tiraspolul a declarat în regiunea transnistreană „cod roșu de alertă teroristă” pentru 15 zile.

Președinta R. Moldova Maia Sandu a convocat în ședință Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu incidentele din regiunea transnistreană. Șefa statului a declarat că analizele Chișinăului arată că ar exista neînțelegeri între forțele din interiorul regiunii, care sunt interesate de destabilizarea situației. Liderul nerecunoscut al Transnistriei a criticat dur declarația.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Autostradă, o nouă linie electrică, drumuri: cum Guvernul va „construi Moldova” în următorii ani, din banii UE

Termoficarea modernă în Chișinău, eficiența energetică a clădirilor din Moldova, construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina, precum și construcția primelor porțiuni ale autostrăzii Ungheni-Chișinău se numără printre cele 19 proiecte prezentate de Guvern, pe 29 octombrie, în cadrul planului „Construim Moldova”. Principala sursă de finațare a acestora este Planul de Creștere al UE pentru R. Moldova. Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectele se află în stadii diferite de implementare, unele sunt avansate, în timp ce altele sunt abia la început, în etapa studiilor de fezabilitate tehnică. În context a fost lansat un site dedicat acestor proiecte, care prezintă în regim real progresul înregistrat.

„Sunt 19 proiecte majore pe care le-am prioritizat ca și Guvern: în energie, drumuri, educație, irigație, sănătate, economie digitală. (…) Planul de Creștere a UE este sursa principală de finanțare a acestor proiecte: livrăm reforme și, ca rezultat, primim bani pentru aceste finanțări. Proiectele sunt în stadii diferite, unele din ele – avansate, unele din ele abia la început, la faza de fezabilitate tehnică”, a comunicat premierul.

Referindu-se la proiectele din energie, Tofan a vorbit despre „termoficarea modernă în Chișinău”, menționând că „aproximativ 20% din toată energia termică se pierde în rețea” și că „sunt prea multe țevi învechite care ne costă pe noi toți în tarif”. „Ne propunem să reparăm. Aceste conducte îmbătrânite, care n-au fost reparate de zeci de ani, (…) acolo trebuie să lucrăm. (…) Soluția este ca să modernizăm circa 24 de km de rețea, să construim în centru un rezervor gigantic termic, care ar fi ca o baterie termică, unde stocăm căldura și, atunci când cererea este mare, să o putem livra în rețea. Plus la asta, 12 centrale termice descentralizate cu o capacitate totală de circa 11 megawați, care să fie inclusiv alimentate pe biomasă, pentru că avem foarte multe resturi agricole care sunt aruncate și nu sunt folosite. (…) Rezultatul estimat – circa 4,5 de milioane de metri cubi de gaz economisiți”, a declarat premierul. Aceste proiectele sunt planificate să fie finalizate în perioada 2030-2034.

Tofan a vorbit și despre eficiența energetică a clădirilor, adăugând că „o clădire în Moldova cheltuie de două ori mai multă energie per metru pătrat pentru a fi încălzită, decât în Europa”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează renovarea energetică a peste 40 de clădiri publice. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2032.

În ceea ce privește linia electrică Bălți-Dnestrovsk, Tofan a spus că „vor fi circa 90 de km de linie cu o capacitate de transmisie de 500 de megawați”. „Și foarte important, ne va permite să importăm energie din Ucraina atunci când aceasta va fi, de exemplu, mai ieftină acolo decât în România, și ne va permite să exportăm energie în Ucraina”, a adăugat premierul. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina – circa 90 km pe teritoriul Moldovei. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2030.

În ceea ce privește construcția autostrăzii Ungheni-Chișinău, potrivit site-ului „Construim Moldova”, pentru acest proiect, la moment, se elaborează studiul de fezabilitate. În 2027–2028 urmează procesul de achiziții și lansarea lucrărilor. Termenul de finalizare este al treilea trimestru al anului 2031. 

Ce ține de proiectul privind un nou terminal la aeroportul din Chișinău, în prezent se identifică sursele de finanțare a proiectului. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2031.

În ceea ce privește centura Chișinăului, sectorul II, despre care ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că „vine de la Ialoveni și se termină la Sculeanca”, se finalizează studiul de fezabilitate. Proiectul tehnic urmează să fie elaborat în 2027, iar lucrările vor începe în 2028. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul I al anului 2032.

Referindu-se la proiectul de construcție a Spitalului Regional Bălți, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat că „suntem în procesul tehnic și de design al spitalului”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, construcția este planificată să înceapă în 2029. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul III al anului 2032.

***

Planul de Creștere pentru Republica Moldova este un pachet de sprijin financiar al Uniunii Europene în valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, destinat accelerării reformelor, creșterii economice și apropierii Republicii Moldova de piața unică europeană. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat de UE Republicii Moldova de la independență.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: