today.md

Krasnoselski, critici acide în adresa Maiei Sandu: „Să ne scutească de acuzații în adresa transnistrenilor”

Liderul nerecunoscut al Transnistriei Vadim Krasnoselski a criticat dur declarația făcută de președinta R. Moldova Maia Sandu, potrivit căreia în spatele exploziilor care s-au produs în ultimele 24 de ore în stânga Nistrului ar sta forțe din interiorul regiunii, interesate să destabilizeze situația. Acesta a acuzat-o pe președinta țării că ar face declarații nefondate, în neștiință de cauză.

Liderul țării vecine Maia Sandu, făcând trimitere la o anumită analiză și-a permis public să declare că atacurile teroriste care au avut loc în Transnistria ar fi făcute de către „anumite forțe din interiorul regiunii”, știute numai de ea. În calitate de om care deține informații de încredere, în calitate de cetățean al PMR, de președinte al Republicii Moldovenești Nistrene, o îndemn pe doamna Sandu să nu reflecteze despre lucruri pe care nu le cunoaște. Cu atât mai mult cu cât însăși conducătoarea Moldovei spune următoarele: „Există informații despre o explozie, însă despre sursă nu știm nimic”. Spre deosebire de doamna Sandu, noi știm cu exactitate absolută de unde au venit teroriștii și în direcția cărei țări au plecat. Vă asigur că nu au nicio legătură cu poporul transnistrean”, a declarat Krasnoselski.

Liderul nerecunoscut de la Tiraspol a acuzat-o pe Maia Sandu că ar face declarații publice negândite și neveridice.

„Mă adresez către doamna Sandu cu rugămintea insistentă să scutescă societatea civilă de concluziile sale personale, negândite, de acuzații verbale în adresa transnistrenilor. Declarațiile persoanelor oficiale, în special de rang superior, trebuie să fie fundamentate, să se bazeze pe fapte verificate și informații veridice. Zvonurile nasc panică, înrăutățesc atmosfera morală din societate, care și așa nu este simplă”, a conchis Krasnoselski.

Amintim că președinta R. Moldova Maia Sandu a declarat după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) că în spatele exploziilor care s-au produs în ultimele 24 de ore în Transnistria ar fi „diferite forțe din interior, interesate de destabilizarea situației”.

***

Amintim că așa-numitul „Consiliu de Securitate al Transnistriei” s-a convocat pe 26 aprilie în ședință, în urma exploziilor care s-au produs în ultimele 24 de ore în regiune și a declarat „cod roșu de alertă teroristă”. Tiraspolul a dezvăluit că tratează drept „atacuri teroriste” incidentele de la serviciul de securitate (MGB) din Tiraspol, unitatea militară din satul Parcani și turnurile de comunicații din apropierea localității Maiak.

Președinta țării Maia Sandu a convocat în ședință CSS și a dezvăluit că s-a produs o explozie și pe aerodromul din Tiraspol.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agrobiznes: 90% din ureea ajunsă în Moldova în primele luni din 2026 provine din Rusia

Republica Moldova importă tot mai multe îngrășăminte azotoase din Rusia, dependența de produsul rusesc atingând cote record în primele 4,5 luni ale anului 2026, potrivit unei analize publicate de Agrobiznes. Dacă în 2022 Rusia reprezenta 20% din importurile de uree, în 2026 cota a ajuns la 65% ca țară de expediție și 90% ca țară de origine, ceea ce înseamnă că nouă din zece kilograme de uree aduse în Moldova provin din Rusia.

În perioada 1 ianuarie – 10 mai 2026, Moldova a importat 37.426 tone de uree în valoare de 390,8 milioane de lei, echivalentul a 90% din întreg importul anului 2025 și mai mult decât totalul anului 2024.

Prețul mediu al ureei în perioada analizată a fost de 10,44 lei/kg, cu 5,3% peste media anului 2025. În aprilie, prețul mediu lunar a urcat la 11,36 lei/kg, față de 10,30 lei/kg în martie. Pe piața globală, ureea a urcat de la 390-400 de dolari pe tonă în decembrie 2025 la 800-900 de dolari pe tonă în aprilie 2026.

Rusia a expediat 24.331 tone de uree, adică 65% din total, față de 50% în 2025, 40% în 2024 și 20% în 2022. România a coborât pe locul doi, cu 2.588 tone, adică 7% din piață. Ureea din Rusia a costat în medie 10,33 lei/kg, față de 11,67 lei/kg pentru cea din România.

După țara de origine, Rusia a furnizat 33.681 tone, adică 90% din totalul importurilor, restul ajungând în Moldova prin rute intermediare.

Nitratul de amoniu: Georgia, principalul punct de expediție

În aceeași perioadă, Moldova a importat 25.526 tone de nitrat de amoniu în valoare de 221 milioane de lei. Prețul a crescut de la 8,35 lei/kg în ianuarie la 11,78 lei/kg în aprilie, o creștere de peste 41% în patru luni.

Pentru prima dată, Georgia a devenit principalul punct de expediție, cu 10.893 tone, adică 43% din total, însă doar 283 tone sunt efectiv produse în Georgia. Restul vine din Rusia, reexportat prin rute georgiene. În total, ca țară de origine, Rusia a furnizat 19.172 tone, adică 75% din importurile de nitrat de amoniu. România a coborât pe locul doi, cu 6.693 tone, față de 25.461 tone în 2024.

Vulnerabilități pe termen mediu

Deși importatorii au reușit să aducă volume mari înainte ca scumpirile globale să se transmită integral în costurile locale, piața prezintă mai multe vulnerabilități structurale.

Prima ține de dependența de Rusia ca origine a produsului. La uree, Rusia reprezintă 90% din origine, iar la nitratul de amoniu 75%. Chiar dacă produsele ajung uneori prin România, Georgia sau alte rute, originea rămâne concentrată în același loc.

A doua vulnerabilitate este dependența de rute logistice intermediare. Georgia a devenit principalul punct de expediție pentru nitratul de amoniu, deși produce o cantitate marginală din produsul livrat, ceea ce înseamnă că piața depinde nu doar de producător, ci și de funcționarea unor coridoare de tranzit.

A treia problemă este riscul de transmitere întârziată a scumpirilor internaționale. Livrările din primele luni ale anului 2026 au fost contractate când prețurile globale erau mult mai joase. Noile loturi, negociate în condiții de piață mult mai scumpe, ar putea aduce prețuri ridicate în toamna anului 2026 și în sezonul 2027.

A patra vulnerabilitate este concentrarea pieței. La uree, primele cinci companii controlează 71% din piață, iar la nitratul de amoniu primele cinci ajung la 79%, ceea ce reduce gradul de dispersie a riscului.

Dacă noile contracte vor reflecta pe deplin cotațiile globale ridicate, iar dependența de originea rusă va rămâne la același nivel, fermierii moldoveni ar putea intra în 2027 cu presiuni semnificative asupra costurilor de fertilizare, potrivit concluziilor expertului economic, Iurie Rija.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: