În ajun anunțat, a doua zi – înregistrat. Proiectul de lege care să permită votul prin corespondență – în Parlament

Deputații Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) au anunțat despre înregistrarea unui proiect de lege privind pilotarea votului prin corespondență. Se întâmplă după ce pe 28 februarie politicianul Renato Usatîi a spus că guvernarea ar pregăti implementarea unui asemenea vot, iar pe 29 februarie șefa statului a confirmat că Moldova ar putea pune în aplicare votul prin corespondență. Pe 1 martie, PAS a declarat că asupra proiectului de lege s-a muncit mai bine de un an și că votul prin corespondență va fi pilotat în Statele Unite și Canada, „țări în care această metodă de vot deja există”. 

Președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi Veronica Roșca a anunțat despre înregistrarea unui proiect de lege „mult-așteptat, o creație legislativă ca rezultat al unui grup de lucru, muncit mai bine de un an de zile de către colegii din diaspora, împreună cu membrii Comisiei Electorale Centrale, reprezentanți de la Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe proiectul denumit generic „proiect privind pilotarea votului prin corespondență””.

„Cu siguranță va fi un proiect pilot implementat cu succes”, a comunicat Veronica Roșca. Deputata a invitat instituțiile interesate la data de 7 martie, ora 10:00, în sala Europei, la o primă rundă de consultări publice pe marginea acestui subiect.

Deputata Mariana Lucrețeanu a spus că aceasta este „o lege foarte mult așteptată de cetățenii noștri din diaspora”.

„Astăzi pilotăm votul prin corespondență în Statele Unite și Canada, țări în care această metodă de vot deja există și e deja cunoscută la majoritatea cetățenilor noștri care locuiesc acolo”, a comunicat Lucrețeanu, adăugând că toate partidele din Republica Moldova sunt invitate „pentru a participa la susținerea și îmbunătățirea acestui proiect de lege”.

Potrivit Marianei Lucrețeanu, la elaborarea acestui proiect de lege „s-au luat drept exemplu foarte multe proiecte similare din țări ca Austria, Germania, Letonia, Slovacia, Canada, Statele Unite, România, etc”.

***

Pe 28 februarie 2024, liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a declarat că guvernarea pregătește implementarea votului prin corespondență „pentru a-i asigura Maiei Sandu victoria în alegerile prezidențiale din primul tur”. „În președinție s-ar coace o strategie de a organiza vot prin corespondență, însă doar pentru o parte din cetățenii Republicii Moldova stabiliți peste hotare, mai exact pentru cei din Canada și SUA”, a precizat Usatîi. Atunci, NewsMaker a solicitat un comentariu de la Președinție, care a spus că nu va comenta declarațiile politicianului.

Pe 29 februarie, președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova ar putea pune în aplicare votul prin corespondență la alegerile din această toamnă, adăugând că guvernarea deja poartă discuții în vederea modificării Codului Electoral. Întrebată dacă autoritățile vor reuși să facă modificările necesare, cu doar jumătate de an până la alegeri, președinta a declarat: „Eu cred că poate fi grăbit procesul și putem să avem în acest an deja această formulă de vot prin corespondență”.

***

Cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați, în această toamnă, la urnele de vot, pentru a alege președintele țării. În aceeași zi ar urma să fie organizat, în paralel, și referendumul privind aderarea țării noastre la UE, anunțat de șefa statului. Deputații PAS au votat, la sfârșitul anului trecut, modificarea Codului Electoral, care să permită organizarea celor două plebiscite în aceeași zi. Potrivit șefei statului, alegerile ar putea fi organizate, cel mai probabil, în luna octombrie. Totuși, o decizie în acest sens nu a fost, deocamdată, luată.

Maia Sandu a anunțat la 3 ani de mandat că va candida, la toamnă, pentru un nou mandat de președinte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Prima reacție a Ministerului Justiției, după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560 mii euro

Guvernul de la Chișinău va achita suma de 560 de mii de euro companiei slovene Seksimp Group SRL, după ce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) din 4 iunie va deveni definitivă. Precizările au fost făcute de Ministerul Justiției la solicitarea NewsMaker.

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră. După ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NM.

Ministerul susține că Guvernul a prezentat, în procedura din fața Curții de la Strasbourg, „toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut – de la un miliard de euro la 560.000 de euro – și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”.

Reamintim, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene în 2012, decizie ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale (CC).

În reacție, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia președintei CC Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și ex-deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale. (…) Autoritățile anunță extinderea vettingului către judecătorii de primă instanță. Oare nu ar fi cazul să începem de fapt cu Curtea Constituțională?”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: