NewsMaker/Марина Шупак

În loc de flori și spălatul veselei. Evghenii A. Goloșceapov explică de ce bărbații ar trebui să participe la marșul de pe 8 martie

Zilele acestea am moderat o întrevedere a câtorva organizații internaționale și obștești pe probleme de SIDA, la care a participat dl Peterson Magoola. Dl Peterson este originar din Africa. El a venit în Moldova acum trei luni și activează în calitate de Reprezentant interimar de țară al ONU UN Women în Moldova. Din denumirea acestei agenții a ONU se subînțelege clar că are drept obiectiv principal apărarea drepturilor femeilor. Eu îl prezint pe Peterson participanților la discuții și, în paralel, mă prind la gândul că o organizație „feminină” este condusă de un bărbat. Neobișnuit? Da. Însă ar trebui oare femeile să conducă organizațiile „feminine” și să se ocupe de apărarea drepturilor femeilor?

Se apropie ziua de 8 martie. Vânzările de flori, șampanie și ciocolată explodează. Noi, bărbații, felicităm doamnele cu ocazia Zilei internaționale a femeii, le acordăm diferite semne de atenție, le facem cadouri și cu prilejul sărbătorii (!), spălăm vasele după petrecerea în familie. Sună cunoscut? Da, e cunoscut, pentru că noi am fost educați în asemenea tradiții. Însă nu vă pare că persoanele apropiate (indiferent de sex) ar trebui să-și acorde atenție reciprocă nu doar la 8 martie și la 23 februarie? Pentru aceasta nu trebuie să așteptăm zilele internaționale, zilele de naștere sau Revelionul.

În forfota de sărbătoare, noi am cam uitat că la temelia Zilei internaționale a femeii stau mitingurile și demonstrațiile de la începutul secolului al XX-lea, cu revendicarea egalității dintre bărbați și femei, condiții de muncă egale și oferirea dreptului la vot pentru femei. Da, acum 100 de ani, femeile nu aveau drept de vot la alegeri. Sună ciudat. În acele perioade, participantele la demonstrații au început să lupte pentru drepturi egale și dezrădăcinarea stereotipurilor de gen, adică cu stereotipurile despre rolul bărbaților și al femeilor în societate. De exemplu, cu stereotipul precum că femeia trebuie să aibă grijă de căminul familial și de copii, iar bărbatul trebuie să aducă un mamut acasă. În secolul trecut, s-au obținut unele transformări semnificative atât în legislație, cât și în opinia publică despre rolul femeilor, inclusiv în Moldova. De exemplu, în secolul al XXI-lea, deja câteva femei din țara noastră au devenit șefi de parlament și de guvern. În Găgăuzia, care avea imaginea unei regiuni tradiționale și patriarhale, o femeie a fost aleasă pentru a doua oară în funcția de bașcan.

Totodată, mai rămân suficiente probleme. La mijlocul lunii februarie 2020, situația din Moldova a fost examinată de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Împortiva Femeilor, abordând problema violenței casnice și a traficului, probleme cu care se confruntă femeile în învățământ, medicină și la angajarea în câmpul luncii, problemele femeilor care trăiesc în localitățile rurale, problemele femeilor cu dizabilități, problema căsătoriilor timprii în rândul minorilor, problema stereotipurilor care încă mai persistă și multe alte chestiuni.

Deci, au nevoie femeile, la 8 martie, anume de flori, șampanie și ciocolată? Sau ar trebui să folosim această dată internațională pentru a atrage atenția societății și a autorităților față de problemele cu care se confruntă femeile din țara noastră? Ar trebui oare ca noi, bărbații, să urmărim pasiv dintr-o parte lupta continuă a femeilor pentru egalitate ori ar trebui să ne implicăm activ?

Domnul Peterson Magoola sparge stereotipurile prin propriul exemplu și demonstrează că apărarea drepturilor femeilor este obligațiunea tuturor, inclusiv a bărbaților, nu numai a femeilor. Și eu sunt absolut de acord cu el.

Fiecare dintre noi, bărbații, are o mamă, o soră, o prietenă sau o soție. Eu nu vreau ca femeile care îmi sunt apropiate și femeile în general să se confrunte cu încălcări și discriminare. Vreau ca ele să fie fericite. Anume de aceea la 8 martie eu voi participa la Marșul solidarității, care se va începe la ora 13:00, lângă magazinul UNIC din Chișinău. Noi vom cere ratificarea Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor.

Deci, eu voi participa la marș. Dar tu?

Autor: Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, LL.M., membru al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, director al Departamentului Advocacy, AO ”Inițiativa Pozitivă”

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: