Opinii

În loc de flori și spălatul veselei. Evghenii A. Goloșceapov explică de ce bărbații ar trebui să participe la marșul de pe 8 martie

Evghenii Alexandrovici Goloșceapov
| 7 martie, 2020
09:58

Zilele acestea am moderat o întrevedere a câtorva organizații internaționale și obștești pe probleme de SIDA, la care a participat dl Peterson Magoola. Dl Peterson este originar din Africa. El a venit în Moldova acum trei luni și activează în calitate de Reprezentant interimar de țară al ONU UN Women în Moldova. Din denumirea acestei agenții a ONU se subînțelege clar că are drept obiectiv principal apărarea drepturilor femeilor. Eu îl prezint pe Peterson participanților la discuții și, în paralel, mă prind la gândul că o organizație „feminină” este condusă de un bărbat. Neobișnuit? Da. Însă ar trebui oare femeile să conducă organizațiile „feminine” și să se ocupe de apărarea drepturilor femeilor?

Se apropie ziua de 8 martie. Vânzările de flori, șampanie și ciocolată explodează. Noi, bărbații, felicităm doamnele cu ocazia Zilei internaționale a femeii, le acordăm diferite semne de atenție, le facem cadouri și cu prilejul sărbătorii (!), spălăm vasele după petrecerea în familie. Sună cunoscut? Da, e cunoscut, pentru că noi am fost educați în asemenea tradiții. Însă nu vă pare că persoanele apropiate (indiferent de sex) ar trebui să-și acorde atenție reciprocă nu doar la 8 martie și la 23 februarie? Pentru aceasta nu trebuie să așteptăm zilele internaționale, zilele de naștere sau Revelionul.

În forfota de sărbătoare, noi am cam uitat că la temelia Zilei internaționale a femeii stau mitingurile și demonstrațiile de la începutul secolului al XX-lea, cu revendicarea egalității dintre bărbați și femei, condiții de muncă egale și oferirea dreptului la vot pentru femei. Da, acum 100 de ani, femeile nu aveau drept de vot la alegeri. Sună ciudat. În acele perioade, participantele la demonstrații au început să lupte pentru drepturi egale și dezrădăcinarea stereotipurilor de gen, adică cu stereotipurile despre rolul bărbaților și al femeilor în societate. De exemplu, cu stereotipul precum că femeia trebuie să aibă grijă de căminul familial și de copii, iar bărbatul trebuie să aducă un mamut acasă. În secolul trecut, s-au obținut unele transformări semnificative atât în legislație, cât și în opinia publică despre rolul femeilor, inclusiv în Moldova. De exemplu, în secolul al XXI-lea, deja câteva femei din țara noastră au devenit șefi de parlament și de guvern. În Găgăuzia, care avea imaginea unei regiuni tradiționale și patriarhale, o femeie a fost aleasă pentru a doua oară în funcția de bașcan.

Totodată, mai rămân suficiente probleme. La mijlocul lunii februarie 2020, situația din Moldova a fost examinată de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Împortiva Femeilor, abordând problema violenței casnice și a traficului, probleme cu care se confruntă femeile în învățământ, medicină și la angajarea în câmpul luncii, problemele femeilor care trăiesc în localitățile rurale, problemele femeilor cu dizabilități, problema căsătoriilor timprii în rândul minorilor, problema stereotipurilor care încă mai persistă și multe alte chestiuni.

Deci, au nevoie femeile, la 8 martie, anume de flori, șampanie și ciocolată? Sau ar trebui să folosim această dată internațională pentru a atrage atenția societății și a autorităților față de problemele cu care se confruntă femeile din țara noastră? Ar trebui oare ca noi, bărbații, să urmărim pasiv dintr-o parte lupta continuă a femeilor pentru egalitate ori ar trebui să ne implicăm activ?

Domnul Peterson Magoola sparge stereotipurile prin propriul exemplu și demonstrează că apărarea drepturilor femeilor este obligațiunea tuturor, inclusiv a bărbaților, nu numai a femeilor. Și eu sunt absolut de acord cu el.

Fiecare dintre noi, bărbații, are o mamă, o soră, o prietenă sau o soție. Eu nu vreau ca femeile care îmi sunt apropiate și femeile în general să se confrunte cu încălcări și discriminare. Vreau ca ele să fie fericite. Anume de aceea la 8 martie eu voi participa la Marșul solidarității, care se va începe la ora 13:00, lângă magazinul UNIC din Chișinău. Noi vom cere ratificarea Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor.

Deci, eu voi participa la marș. Dar tu?

Autor: Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, LL.M., membru al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, director al Departamentului Advocacy, AO ”Inițiativa Pozitivă”

8 martie, top

Știri similare

Politică

„Forța Fermierilor” așteaptă scuze publice din partea lui Radu Marian. Reacție: „Denaturează ce am zis eu”

Politică

Stoianoglo vrea să fie bașcan al Găgăuziei: Voi candida independent

Politică

Perciun, despre salariile mari din unele instituțiile publice: „Blocajul ține de unii parteneri internaționali”

Mihaela Conovali
| 7 septembrie, 2026
11:49

Vicepreședintele PAS, Dan Perciun – care este și ministru al Educației, a declarat că „în foarte puține” instituții de stat, în care sunt oferite „salarii nesimțite”, funcțiile importante sunt deținute de membri ai PAS. Totodată, el a spus că „asta este cel mai mic impediment pentru a reduce salariile”. Potrivit lui Perciun, „blocajul ține de unii parteneri internaționali în raport cu unele instituții”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 6 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.

În timpul emisiunii, Perciun a spus că „în foarte puține” instituții de stat, în care sunt oferite „salarii nesimțite”, funcțiile importante sunt deținute de membri ai PAS.

„Spre surprinderea, cred că, și a publicului. Îmi pare că noi am făcut această verificare pentru întreprinderile de stat și, din toate, dacă am găsit 5 sau 10 oameni care au afiliere cu partidul. Dincolo de asta, credeți-mă, asta este cel mai mic impediment pentru a reduce salariile și obiectivul comun este a tuturor să facem lucrul acesta cât mai rapid, acolo unde asta este cu adevărat posibil. Mai degrabă, blocajul ține de unii parteneri internaționali în raport cu unele instituții, unde există acest consens și această insistență că nivelul de salarizare trebuie să fie comparabil cu sectorul public”, a comunicat Perciun.

Întrebat dacă s-a referit la agențiile de autoreglementare, Perciun a răspuns: „Mă refer și la ANRE, unde, apropo, s-a mai încercat acest lucru, inclusiv prin lege. PAS a încercat să modifice, să reducă salariile, după care au fost semnale din partea unor instituții internaționale și s-a optat pe o decizie voluntară a celor din ANRE de a-și reduce singuri salariile, fără intervenția prin lege”.

***

În Republica Moldova au apărut mai multe controverse privind salariile și plățile suplimentare din unele instituții publice. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, care, potrivit unei investigații jurnalistice, a încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate la întreprinderea de stat MoldATSA, unde a ocupat funcția de purtătoare de cuvânt.

În prima ședință a Guvernului, premierul Vasile Tofan a cerut măsuri împotriva salariilor pe care le consideră „nesimțite”. Tofan a abordat subiectul „salariilor nesimțite” și în Parlament, pe 21 iulie, când a solicitat votul de încredere pentru Guvern.

Ulterior, Tofan a anunțat că au fost analizate salariile și sporurile din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi. Analiza a arătat că 86% dintre angajați au salarii mai mici de 20 de mii de lei. Circa 1,1% – 439 de persoane – „au salarii mari și foarte mari”. Dintre acestea, circa 152 de persoane au salarii mai mari de 80 de mii de lei. Detalii AICI. Ulterior, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că, în urma analizei salariilor din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi, vor fi evaluate contractele celor mai bine plătite 100 de poziții și realizările acestora, va fi făcut public un catalog al salariilor, vor fi introduse mai multe criterii de transparență și urmează să fie schimbată legislația. Detalii AICI.