NewsMaker/Марина Шупак

În loc de flori și spălatul veselei. Evghenii A. Goloșceapov explică de ce bărbații ar trebui să participe la marșul de pe 8 martie

Zilele acestea am moderat o întrevedere a câtorva organizații internaționale și obștești pe probleme de SIDA, la care a participat dl Peterson Magoola. Dl Peterson este originar din Africa. El a venit în Moldova acum trei luni și activează în calitate de Reprezentant interimar de țară al ONU UN Women în Moldova. Din denumirea acestei agenții a ONU se subînțelege clar că are drept obiectiv principal apărarea drepturilor femeilor. Eu îl prezint pe Peterson participanților la discuții și, în paralel, mă prind la gândul că o organizație „feminină” este condusă de un bărbat. Neobișnuit? Da. Însă ar trebui oare femeile să conducă organizațiile „feminine” și să se ocupe de apărarea drepturilor femeilor?

Se apropie ziua de 8 martie. Vânzările de flori, șampanie și ciocolată explodează. Noi, bărbații, felicităm doamnele cu ocazia Zilei internaționale a femeii, le acordăm diferite semne de atenție, le facem cadouri și cu prilejul sărbătorii (!), spălăm vasele după petrecerea în familie. Sună cunoscut? Da, e cunoscut, pentru că noi am fost educați în asemenea tradiții. Însă nu vă pare că persoanele apropiate (indiferent de sex) ar trebui să-și acorde atenție reciprocă nu doar la 8 martie și la 23 februarie? Pentru aceasta nu trebuie să așteptăm zilele internaționale, zilele de naștere sau Revelionul.

În forfota de sărbătoare, noi am cam uitat că la temelia Zilei internaționale a femeii stau mitingurile și demonstrațiile de la începutul secolului al XX-lea, cu revendicarea egalității dintre bărbați și femei, condiții de muncă egale și oferirea dreptului la vot pentru femei. Da, acum 100 de ani, femeile nu aveau drept de vot la alegeri. Sună ciudat. În acele perioade, participantele la demonstrații au început să lupte pentru drepturi egale și dezrădăcinarea stereotipurilor de gen, adică cu stereotipurile despre rolul bărbaților și al femeilor în societate. De exemplu, cu stereotipul precum că femeia trebuie să aibă grijă de căminul familial și de copii, iar bărbatul trebuie să aducă un mamut acasă. În secolul trecut, s-au obținut unele transformări semnificative atât în legislație, cât și în opinia publică despre rolul femeilor, inclusiv în Moldova. De exemplu, în secolul al XXI-lea, deja câteva femei din țara noastră au devenit șefi de parlament și de guvern. În Găgăuzia, care avea imaginea unei regiuni tradiționale și patriarhale, o femeie a fost aleasă pentru a doua oară în funcția de bașcan.

Totodată, mai rămân suficiente probleme. La mijlocul lunii februarie 2020, situația din Moldova a fost examinată de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Împortiva Femeilor, abordând problema violenței casnice și a traficului, probleme cu care se confruntă femeile în învățământ, medicină și la angajarea în câmpul luncii, problemele femeilor care trăiesc în localitățile rurale, problemele femeilor cu dizabilități, problema căsătoriilor timprii în rândul minorilor, problema stereotipurilor care încă mai persistă și multe alte chestiuni.

Deci, au nevoie femeile, la 8 martie, anume de flori, șampanie și ciocolată? Sau ar trebui să folosim această dată internațională pentru a atrage atenția societății și a autorităților față de problemele cu care se confruntă femeile din țara noastră? Ar trebui oare ca noi, bărbații, să urmărim pasiv dintr-o parte lupta continuă a femeilor pentru egalitate ori ar trebui să ne implicăm activ?

Domnul Peterson Magoola sparge stereotipurile prin propriul exemplu și demonstrează că apărarea drepturilor femeilor este obligațiunea tuturor, inclusiv a bărbaților, nu numai a femeilor. Și eu sunt absolut de acord cu el.

Fiecare dintre noi, bărbații, are o mamă, o soră, o prietenă sau o soție. Eu nu vreau ca femeile care îmi sunt apropiate și femeile în general să se confrunte cu încălcări și discriminare. Vreau ca ele să fie fericite. Anume de aceea la 8 martie eu voi participa la Marșul solidarității, care se va începe la ora 13:00, lângă magazinul UNIC din Chișinău. Noi vom cere ratificarea Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor.

Deci, eu voi participa la marș. Dar tu?

Autor: Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, LL.M., membru al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, director al Departamentului Advocacy, AO ”Inițiativa Pozitivă”

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: Tauber riscă 13 ani de închisoare, Nicușor s-a pronunțat în privința interdicției lui Ceban, iar «Pobeda» vrea să participe la alegeri

Start alegeri

Ieri, 14 iulie, în Republica Moldova a început oficial perioada electorală pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 28 septembrie. Ce se știe despre participanții la alegeri și ce intrigi persistă — în articolul «Alegerile parlamentare din Moldova 2025: cronologie, candidați, intrigi, scenarii».

Alegeri: Blocul «Pobeda» și Guțul

În prima zi a perioadei electorale, Blocul «Pobeda» a depus actele la CEC. Blocul este format din partide apropiate lui Ilan Șor, care se ascunde la Moscova de justiția moldovenească.

Dacă CEC va înregistra blocul, ceea ce este puțin probabil, lista electorală ar urma să o aibă în frunte pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Intriga constă în faptul că deja pe 5 august ar putea fi pronunțată o sentință de condamnare împotriva lui Guțul în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid «Șor». În articolul «Guțul este adusă în prim-plan», NM a analizat dacă este aceasta o încercare a lui Șor de a-și proteja aliata de închisoare sau o manevră politică bine calculată.

Tauber: 13 ani de închisoare?

Între timp, procurorii au cerut o pedeapsă de 13 ani de închisoare pentru o altă aliată a lui Șor — deputata Marina Tauber, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Tauber nu se mai prezintă la ședințele de judecată de mai bine de jumătate de an. Potrivit unor informații, ea se află în Rusia.

În timpul ședinței de judecată, în fața instanței a avut loc un protest în susținerea lui Tauber. Poliția a declarat că unii participanți la acțiune au fost plătiți. Trei persoane, care ar fi împărțit bani, potrivit poliției, au fost reținute. În privința lor a fost deschis un dosar penal.

Ceban: povestea interdicției

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că interdicția de intrare în România aplicată primarului de Chișinău, Ion Ceban, a fost «rezultatul unei evaluări de securitate națională». Dan a refuzat să ofere detalii despre motivele concrete ale acestei interdicții.

Între timp, Ceban a comentat declarația lui Dan, spunând că «până în prezent nu există informații oficiale despre instituția din România care a luat decizia privind interdicția». El a adăugat că președintele român, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor pe acest subiect, «doar s-a bâlbâit și a zâmbit ironic».

Tudor Mardei / NewsMaker

Popșoi pleacă la Bruxelles

Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a plecat la Bruxelles, unde, în cadrul Consiliului Afacerilor Externe al UE, urmează să se întâlnească cu miniștrii de externe ai statelor membre, dar și cu comisarii europeni Kaja Kallas și Marta Kos. Popșoi are planificată și o întâlnire cu diaspora moldovenească.

Vizitele externe ale Maiei Sandu

Vizitele externe ale președintei Maia Sandu și ale angajaților administrației prezidențiale în prima jumătate a anului 2025 au costat bugetul 500 de mii de lei. În șase luni, președinta și consilierii săi au efectuat 33 de deplasări în străinătate.

Războiul din Ucraina și militarii moldoveni

Ministerul Apărării al Moldovei a calificat drept falsă informația potrivit căreia 10 militari ai Armatei Naționale ar participa la războiul din Ucraina, patru dintre ei fiind deja omorâți. Potrivit ministerului, niciun militar moldovean nu participă la acțiuni militare în afara țării.

HiTech Park în Stăuceni

Lângă localitatea Stăuceni ar putea apărea în următorii cinci ani un HiTech Park — un mini-oraș pentru specialiștii IT. Parlamentul a adoptat în ultima sa ședință un proiect de lege care stabilește regimul special de funcționare pentru noul M-park. Citiți mai multe detalii în articolul «200 de milioane de euro pentru un mini-oraș pentru IT-iști».

Ștefan Vodă: «Cealaltă Moldovă» 2.0

NM a lansat și a doua serie a proiectului «Cealaltă Moldovă». Primul episod a fost filmat în Ștefan Vodă — un oraș din sudul țării, situat la câțiva kilometri de granița cu Ucraina. Fondat ca o colonie germană numită Kizil, redenumit în perioada sovietică Suvorov, astăzi este unul dintre cele mai «tinere» orașe din țară: a obținut statutul de oraș în 1990. Despre cum este orașul acum, cum își duc traiul locuitorii, cum fac față problemelor și în ce cred, priviți în reportajul video NM.

Vești bune de la NM:

Redacția NewsMaker și-a lansat propriul canal în rețeaua de socializare X.com (fostul Twitter) în limba engleză. Acum puteți afla rapid, și în engleză, cum se pregătește țara pentru alegerile parlamentare importante din această toamnă. Abonați-vă pentru a nu rata nimic și distribuiți linkul celor care vor să fie la curent cu ce se întâmplă în Moldova.

Vremea: caniculă și ploi torențiale

La începutul săptămânii, potrivit prognozelor, se va menține canicula, iar în a doua parte a săptămânii se așteaptă o scădere a temperaturilor și sunt șanse mari de ploi torențiale însoțite de descărcări electrice. Ar fi bine.

Agenda zilei, 15 iulie:

  • 09:30 — Conferință de presă a partidului PAS
  • 10:00 — Ședința Consiliului Audiovizualului
  • 12:15 — Conferință de presă a blocului «Alternativa»

Bună dimineața!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: