În Republica Moldova ar putea fi interzise automobilele diesel din anul 2040. Este una din măsurile pe care le-ar putea implementa Ministerul Energiei pentru promovarea electrificării transportului în Republica Moldova. Despre aceasta a anunțat Ministerul Energiei într-un interviu pentru NewsMaker.
Astfel, sunt examinate următoarele măsuri:
Interzicerea (sau demotivarea prin instrumente fiscale) a importului de mașini nehibride începând cu 2035.
Electrificarea căii ferate (30 % până în 2040), împreună cu trecerea transportului rutier de marfă la transportul feroviar de marfă (30% în 2030, 60% în 2050).
Standarde pentru interzicerea achiziționării de vehicule vechi (mai vechi de 10 ani).
Interzicerea vehiculelor 100% diesel începând cu 2040.
Trecerea transportului public urban la hibrid, până în 2030.
Trecerea transportului public urban la electric, până în 2040.
Trecerea transportului urban de marfă la electric, până în 2035.
Promovarea condusului eficient din punct de vedere al consumului de combustibil.
Schimbarea modală la alt tip de transport.
„Politicile menționate în PNIEC reprezintă scenarii, care se bazeaza pe politicile/legile adoptate în prezent și în functie de costurile actualei tehnologii. Acestea nu sunt prescripții și reprezintă doar posibile scenarii evaluate. La momentul elaborării și promovării, aceste politici vor fi supuse consultărilor publice vaste, pentru a ne asigura că sunt luate în calcul opiniile tuturor părților interesate”, a precizat Ministerul Energiei pentru NM.
Ministerul a menționat că transportul este al doilea cel mai mare consumator de energie, cu circa 35% din mixul energetic, în Moldova.
„Acest lucru ne deschide mai multe oportunități: reducerea și eficientizarea consumului, utilizarea sporită a biocombustibililor, utilizarea transportului electric pentru stocarea energiei și echilibrarea curbei de consum”, a explicat ministerul Energiei.
Conform datelor Agenției Servicii Publice, la finele anului 2022, în Republica Moldova erau înregistrate 1998 de automobile electrice, deținute atât de persoanele fizice, cât și juridice, și 25541 automobile hibrid.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
După ce numirea lui Herman von Hebel în Comisia Vetting a eșuat, PAS a venit cu un amendament, înregistrat pe 4 martie. Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul, a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac. Fracțiunea „Partidul Nostru” a solicitat excluderea proiectului de pe ordinea de zi, care include și acest amendament, însă inițiativa nu a fost susținută. „Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției”, a declarat președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.
Grosu, declarații înainte de ședința Parlamentului
„Este un principiu și o regulă care, dacă nu greșesc, în cazul CSM-ului este aplicată pentru a nu bloca procesele: se începe de la două treimi, se consumă încercarea; dacă nu există șansă de a merge înainte cu două treimi, atunci e firesc să se coboare pragul pentru a lua o decizie. Același lucru se propune să fie aplicat și în acest caz”, a declarat Igor Grosu.
Întrebat de NewsMaker dacă se schimbă regulile jocului în timpul jocului, Grosu a răspuns: „Regulile jocului spun că, atunci când un proces este blocat din lipsa unui număr de voturi necesar – asta spune legislația – trebuie să fie găsite soluții pentru a debloca procesul. Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției. Ceea ce îi deranjează cel mai mult pe opozanții noștri este procesul de vetting, iar, în raport cu unul din candidați, noi am asistat cu dumneavoastră la o campanie de manipulare, intimidare, dezinformare la adresa acestui candidat (…) Vă amintesc că această candidatură a fost înaintată/susținută în unanimitate de comunitatea partenerilor de dezvoltare”.
Întrebat cum vor privi partenerii externi acest amendament, Grosu a răspuns: „Îl vor privi în contextul argumentelor pe care vi le-am prezentat”.
Solicitare la ședința Parlamentului
Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a solicitat excluderea de pe ordinea de zi a ședinței din 5 martie a proiectului nr. 28, care ține de modificarea unor acte normative și este denumit „fortificarea securității judecătorilor”.
„Acest proiect a fost înregistrat la 18 februarie. Personal, l-am susținut în comisia juridică, fiindcă, într-adevăr, judecătorii urmează să beneficieze de protecția statului. (…) Însă, nu știu de ce, ieri s-a înregistrat un amendament care nu are absolut nimic cu fortificarea judecătorilor. Ba, dimpotrivă, se solicită modificarea legii privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător a Curții Supreme de Justiție. Mai simplu spus, se dorește ca numirea domnului Herman von Hebel să fie cu 51 de voturi, dar nu cu 3/5, așa cum prevede actuala lege”, a comunicat deputatul.
Solicitarea lui Berlinschii a fost supusă votului, însă nu a acumulat voturile necesare.
Ce prevede amendamentul
Amendamentul prevede ca Articolul 6 din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție să fie completat cu următoarele: „În cazul în care proiectul hotărârii Parlamentului privind numirea membrilor nu a întrunit numărul necesar de voturi, în aceeași sesiune Comisia juridică, numiri și imunități examinează repetat candidații propuși și alege candidații cu cel mai mare număr de voturi. Dacă sunt aleși repetat aceeași candidați, Comisia juridică, numiri și imunități elaborează proiectul hotărârii parlamentului, însoțit de un raport, care se dezbate în plenul parlamentului și se adoptă cu votul majorității deputaților aleși”.
Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul și este unul din autorii acestuia, a venit cu mai multe explicații pentru jurnaliști.
„Am propus un mecanism de deblocare a situației. (…) Am propus ca, în situația în care candidații externi nu întrunesc numărul de voturi calificat, așa cum astăzi este cerut – 61 de voturi – Comisia juridică se întrunește în aceeași sesiune și decide dacă înaintează aceiași candidați sau alții. Mai bine spus, proiectul de lege spune că Comisia juridică va înainta candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, și, în situația în care se înaintează aceiași candidați repetat, acești candidați sunt aleși cu numărul majoritar de deputați din numărul celor aleși, adică 51 de deputați”, a declarat deputatul PAS.
„În una din avize, Comisia de la Veneția chiar recomandă astfel de mecanisme să fie prevăzute în lege, pentru a nu se crea blocaj”, a adăugat Chiriac.
Întrebat dacă partenerii de dezvoltare insistă pe candidatura lui Herman von Hebel, Chiriac a răspuns: „Noi am primit lista de 6 candidați. În continuare, dacă va fi adoptată această lege, vom examina în Comisia juridică candidații și vom veni în plen cu propunerea. (…) Nu insistă nimeni pe nicio candidatură”.
***
Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesită cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.
Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.
Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.
Cine este Herman Von Hebel
Herman Von Hebel este un jurist olandez, care a activat în cadrul Curții Penale Internaționale, între 2013-2018. În aprilie 2022, Herman von Hebel a fost ales președinte al Comisiei Pre-Vetting, care a evaluat etica profesională și integritatea judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova. Comisia Pre-Vetting, care a evaluat 69 de candidați, și-a încheiat activitatea în februarie 2026.
În 2024, von Hebel s-a aflat în centrul unui scandal, după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”. În material se indică faptul că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 000 de euro.
Von Hebel a venit cu o primă reacție la câteva zile distanță după publicarea materialului jurnalistic. El s-a întrebat de ce oamenii din Moldova ar fi interesați de ceea ce s-a întâmplat acum mulți ani în urmă în Olanda și a calificat materialul drept „un atac” la munca depusă de Comisie și la parcursul european al țării.
