În Moldova se interzic simbolurile și atributele care promovează acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității. Persoanele care le răspândesc, inclusiv în mediul online, vor fi amendate. Un amendament la Codul contravențional a fost votat în acest sens, pe 7 aprilie.
Persoanele fizice sau juridice care confecționează, etalează, vând sau răspândesc aceste simboluri, inclusiv în mediul online, vor fi amendate.
„Sub semne și simboluri militare, care promovează războiul, mor oamenii. Bunicii noștri care au trăit ororile războiului nu și-au dorit să le mai trăiască vreodată. Propaganda războiului asociată cu victoria în cel de-al Doilea Război Mondial este cea mai mare ofensă adusă celor care au luptat împotriva războiului și și-au jertfit viața pentru pace. Niciun veteran al războiului de-atunci nu-și dorește ca astăzi feciorii și nepoții lui să moară în război”, precizează Partidul Acțiune și Solidaritate.
Pe de altă parte, vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea a declarat într-un briefing că cei care vin cu asemenea inițiative trebuie să cunoască baza normativă deja existentă în Moldova, inclusiv legile fizicii care prevăd, printre altele, că pentru fiecare acțiune din natură există o reacție egală și opusă.
„Altfel spus, dacă le interzici oamenilor să scrie și să gândească – ei vor scrie și vor gândi, și dacă vom interzice purtarea panglicii Sf. Gheorghe, tot mai multă lume o va purta. Suntem încrezuți că pe 9 Mai majoritatea cetățenilor vor veni ca și în anii precedenți să participe la evenimentele care se desfășoară tradițional”, a concluzionat Vlad Batrîncea.
Postul federal de televiziune „Pervîi Kanal” a difuzat pe 24 martie o emisiune dedicată semnificației literelor „Z” și „V”, care au devenit simboluri ale „operațiunii speciale”, așa cum numește Moscova războiul început în Ucraina. Rușii au spus că, de fapt, aceste litere nu sunt latine, ci din slavona veche, iar mesajul acestora nu este cel care pare la prima vedere.
Deși criminalitatea este în scădere în Republica Moldova, ponderea infracțiunilor grave și deosebit de grave este în creștere, la fel ca și numărul sentințelor pronunțate de instanțe. NewsMaker explică cum au evoluat tendințele criminalității în Moldova în anul 2025.
Criminalitatea în scădere, sentințele în creștere
În ultimii ani, numărul infracțiunilor în Republica Moldova este în scădere. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2025 au fost înregistrate 23,1 mii de infracțiuni – cu 6% mai puține decât în 2024 și cu 14,9% mai puține decât în 2021. Rata criminalității a fost de 97 de infracțiuni la 10 mii de locuitori, față de 103 în anul 2024.
În același timp, numărul persoanelor condamnate în prima instanță a crescut cu 8,4% față de 2024, ajungând la 11,8 mii. Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, în 2025 în închisori se aflau 6,3 mii de persoane, dintre care 1,4 mii (22,4%) erau în arest preventiv sau aveau hotărâri nedefinitive, iar 4,9 mii (77,6%) – sentințe definitive. Din totalul deținuților, 5,3% erau femei, iar 94,7% – bărbați.
Mai multe detalii despre situația din sistemul judecătoresc al Moldovei pot fi găsite în rapoartele statistice ale Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești. Potrivit acestora, în 2025, judecătorii din prima instanță au pronunțat 11,3 mii de sentințe împotriva persoanelor fizice în cauze penale. Majoritatea covârșitoare a sentințelor sunt de condamnare (puțin peste 90%). În celelalte cazuri este vorba despre sentințe de achitare sau încetarea procesului judiciar. Dacă comparăm cu anii precedenți, în 2025 numărul total al sentințelor de toate tipurile a crescut cu 12,71%, iar în 2024 – cu 16,38%.
Cele mai frecvente infracțiuni în Moldova
În mod tradițional, instanțele pronunță cele mai multe sentințe pentru conducerea în stare de ebrietate (3,1 mii). La mare distanță, pe locul doi, se află sentințele pentru huliganism (1 mie), iar pe locul trei – pentru furt (1 mie). Urmează sentințele pentru violență în familie (711), pentru circulația ilegală a drogurilor și a substanțelor etnobotanice (562), precum și pentru falsificarea, deținerea sau comercializarea documentelor, ștampilelor sau formularelor false (409).
Potrivit datelor BNS, în 2025, 843 de persoane au avut de suferit în urma infracțiunilor înregistrate legate de violența în familie, iar ponderea femeilor în rândul victimelor a constituit 69,4%.
În domeniul economic, cele mai multe infracțiuni sunt legate de contrabandă – 63 de sentințe, dintre care 57 de condamnare. Neexecutarea măsurilor de protecție a victimei violenței în familie, stabilite prin ordin de protecție, se încadrează în categoria infracțiunilor cu cea mai mare pondere a sentințelor de condamnare. În 2025, instanțele au pronunțat sentințe de condamnare pentru 179 de agresori domestici care au încălcat ordinele de protecție și au achitat doar un singur inculpat.
Pentru corupere activă, instanțele de primă instanță au condamnat 218 din 244 de inculpați, iar pentru corupere pasivă – 45 din 85. Sentințe de condamnare pentru trafic de influență au fost pronunțate în cazul a 110 din 122 de inculpați învinuiți în baza acestui articol.
Printre alte infracțiuni: traficul de persoane – 16 sentințe de condamnare, răpirea unei persoane – 31, lipsirea ilegală de libertate – 15, implicarea minorilor în activități infracționale – 11.
Datele BNS indică o creștere a numărului de infracțiuni grave și deosebit de grave în ultimii ani. Acestea reprezintă aproape un sfert din totalul infracțiunilor. Această tendință este confirmată și de datele privind sentințele pronunțate de instanțele de primă instanță. Dacă în 2025 numărul omorurilor intenționate a crescut nesemnificativ (cu 0,9%), atunci în 2024 acesta a crescut cu 24,72%. Numărul sentințelor pentru vătămări intenționate grave a crescut anul trecut cu 24,73%, iar pentru violuri – cu 23,88%.
Este important de menționat că creșterea numărului de sentințe în cauze penale nu este întotdeauna legată de creșterea numărului de infracțiuni. Între comiterea unei infracțiuni și pronunțarea unei sentințe pot trece ani și chiar decenii.
Problema criminalității este recunoscută și de Guvern. Din acest motiv, în 2025, Cabinetul de miniștri a aprobat Programul Național de combatere a criminalității pentru anii 2026–2030. Accentul este pus de autorități pe identificarea și eliminarea rețelelor criminale cu risc ridicat. Pentru aceasta, Guvernul propune îmbunătățirea cooperării cu Europol și Frontex, precum și implementarea unor instrumente analitice moderne.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
