facebook.com

În regiunea Circului va fi construit un centru de business de 21 de etaje și patru blocuri de locuit

Între clădirea Circului și biserica „Constantin și Elena” ar putea fi construit un complex din patru blocuri de locuit și un business centru de 21 de etaje. Inițiativa a fost aprobată în cadrul primei ședințe a noii componențe a Consiliului Național al Monumentelor Istorice. Informația a fost confirmată pentru NM de către vicepreședintele instituției, Ion Ștefăniță. 

Pe 29 ianuarie s-a desfășurat prima ședință, în noua componență, a Consiliului Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Este vorba despre instituția care dă undă verde proiectelor de construcție în zona istorică a Chișinăului și în zonele protejate drept monumente arhitecturale. Fără aprobarea Consiliului, desfășurarea lucrărilor de construcție pe teritoriul sau în apropierea monumentelor este interzisă.

În cadrul primei ședințe, noua componență a consiliului a aprobat proiectul care prevede construcția a patru blocuri de locuit: două a câte 14 etaje și, respectiv, alte două, a câte 17 etaje. Pe lângă acestea, în regiune va fi construit și un centru de business care va cuprinde 21 de etaje. Beneficiarul proiectului este compania de construcții Urbanconstruct TT. Drept arhitect figurează biroul Altamira.

facebook.com

Proiectul va fi implementat chiar în zona protejată drept monument național de arhitectură, care include cimitirul din zonă și biserica Constantin și Elena, ctitorită în 1777.

Contactat de NM, Ion Ștefăniță a confirmat că instituția a aprobat proiectul, însă a refuzat să ofere, deocamdată, informații suplimentare.

Precizăm că fosta componență a Consiliului a respins de mai multe ori inițiativa. Membrii acestuia au argumentat că proiectul propus distruge ca monument de arhitectură complexul care include biserica din regiune și acoperă în totalitate clădirea Circului.

Componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice, fără aprobarea căruia este imposibilă construcția în centrul istoric al Chișinăului, a fost schimbată înainte de termen, pe 13 ianuarie, prin decizia ministrului interimar al Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa. Potrivit surselor NM, în noua componență a fost inclus arhitectul business-centrului de opt etaje care urma să fie construit în locul cafenelei Guguță, Iurie Povar, precum și Ion Ștefăniță, șeful Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.

Organizațiile neguvernamentale au criticat decizia de modificare a componenței Consiliului și au calificat-o drept ilegală. MECC, timp de două săptămâni, nu a comentat decizia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: