Între clădirea Circului și biserica „Constantin și Elena” ar putea fi construit un complex din patru blocuri de locuit și un business centru de 21 de etaje. Inițiativa a fost aprobată în cadrul primei ședințe a noii componențe a Consiliului Național al Monumentelor Istorice. Informația a fost confirmată pentru NM de către vicepreședintele instituției, Ion Ștefăniță.
Pe 29 ianuarie s-a desfășurat prima ședință, în noua componență, a Consiliului Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Este vorba despre instituția care dă undă verde proiectelor de construcție în zona istorică a Chișinăului și în zonele protejate drept monumente arhitecturale. Fără aprobarea Consiliului, desfășurarea lucrărilor de construcție pe teritoriul sau în apropierea monumentelor este interzisă.
În cadrul primei ședințe, noua componență a consiliului a aprobat proiectul care prevede construcția a patru blocuri de locuit: două a câte 14 etaje și, respectiv, alte două, a câte 17 etaje. Pe lângă acestea, în regiune va fi construit și un centru de business care va cuprinde 21 de etaje. Beneficiarul proiectului este compania de construcții Urbanconstruct TT. Drept arhitect figurează biroul Altamira.
facebook.com
Proiectul va fi implementat chiar în zona protejată drept monument național de arhitectură, care include cimitirul din zonă și biserica Constantin și Elena, ctitorită în 1777.
Contactat de NM, Ion Ștefăniță a confirmat că instituția a aprobat proiectul, însă a refuzat să ofere, deocamdată, informații suplimentare.
Precizăm că fosta componență a Consiliului a respins de mai multe ori inițiativa. Membrii acestuia au argumentat că proiectul propus distruge ca monument de arhitectură complexul care include biserica din regiune și acoperă în totalitate clădirea Circului.
Componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice, fără aprobarea căruia este imposibilă construcția în centrul istoric al Chișinăului, a fost schimbată înainte de termen, pe 13 ianuarie, prin decizia ministrului interimar al Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa. Potrivit surselor NM, în noua componență a fost inclus arhitectul business-centrului de opt etaje care urma să fie construit în locul cafenelei Guguță, Iurie Povar, precum și Ion Ștefăniță, șeful Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.
Organizațiile neguvernamentale au criticat decizia de modificare a componenței Consiliului și au calificat-o drept ilegală. MECC, timp de două săptămâni, nu a comentat decizia.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Reprezentanții Uniunii Avocaților din Republica Moldova s-au întâlnit pe 14 iulie cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pentru a discuta despre controversatele amendamente la Legea cu privire la avocatură. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, părțile au convenit să continue consultările în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte inclusiv reprezentanți ai Parlamentului, „pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public”.
Ministerul Justiției a transmis că discuțiile s-au axat pe conținutul amendamentelor, obiectivele autorilor în urma promovării modificărilor legislative, viziunea avocaților în raport cu acestea, precum și „măsurile care pot fi aplicate pentru gestionarea situației, așa încât drepturile și libertățile cetățenilor să nu fie afectate”.
„Reprezentanții ministerului au subliniat că, în ultimii ani, garanțiile acordate profesiei de avocat au fost consolidate prin modificările aduse legii speciale și Codului penal, precum și prin semnarea Convenției europene pentru protecția avocaților. Obiectivul comun rămâne exercitarea avocaturii la cele mai înalte standarde de profesionalism și calitate. În contextul actual, este esențial ca soluțiile să fie identificate prin dialog și consens, pentru ca cetățeanul să beneficieze de o justiție echitabilă și funcțională.
Deputații prezenți la ședință au precizat că modificările au fost operate pentru a aduce o perspectivă diferită și o viziune nouă în cadrul comisiilor, dar și pentru a spori transparența în accederea profesiei și procedurile disciplinare. În același timp, reprezentanții avocaților și-au manifestat deschiderea pentru luarea unor măsuri care să contribuie la îmbunătățirea activității domeniului”, a precizat instituția.
Ministerul Justiției a menționat că, în cadrul discuțiilor, s-a precizat faptul că amendamentele operate de către Parlament „nu afectează exercitarea activității de avocat”, dar țin exclusiv de aspecte legate de organizarea internă a organelor din cadrul UAM.
„De asemenea, s-a menționat că unele propuneri, cum ar fi diversificarea componenței comisiilor cu membri laici (care nu sunt funcționari sau persoane politice) și nereînnoirea mandatelor, se regăsesc în practica altor state. Deciziile în aceste comisii vor continua să fie luate de majoritatea avocaților (8 din 11 membri). Alte prevederi incluse în amendamente urmează să fie analizate suplimentar și, dacă va fi necesar, îmbunătățite. De asemenea, modificările legislative recente nu vor produce efecte imediate, ceea ce permite desfășurarea unor consultări suplimentare și, eventual, ajustarea reglementărilor.
Un subiect aparte a vizat decizia Consiliului Uniunii Avocaților de a impune participarea obligatorie a avocaților la grevă, sub sancțiunea unor măsuri disciplinare. Reprezentanții CNAJGS au semnalat riscul unor eventuale blocaje care pot apărea în urma grevei avocaților, în special în ceea ce privește accesul persoanelor vulnerabile la asistență juridică garantată de stat și activitatea organelor de drept. Conducerea ministerului a sugerat revizuirea aspectelor din pct. 4-6 din decizia consiliului, subliniind că libertatea de alegere, protejarea interesului public și funcționarea sistemului justiției trebuie să primeze”, a spus ministerul.
Conform sursei citate, părțile au convenit asupra necesității continuării consultărilor în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte și reprezentanți ai Parlamentului și UAM, pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public.
Facebook/Ministerul Justiției
Amintim că, pe 10 iulie, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificări la Lege cu privire la avocatură, în ultima ședință a actualei legislaturi. Pe 11 iulie, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a comunicat că proiectul de lege a fost supus votului „în mod clandestin”, fără consultarea în prealabil a avocaților și fără respectarea procedurilor legale. Potrivit organizației, amendamentele incluse „afectează grav funcționarea avocaturii ca profesie liberă și independentă”. Astfel, Uniunea a anunțat că, începând cu 15 iulie, avocații intră în grevă generală, în semn de protest. Aceasta este preconizată să dureze până pe 25 iulie.
Pe 14 iulie, și Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat o declarație în care critică procedura de adoptare a controversatelor amendamente la Legea cu privire la avocatură. UNBR și-a exprimat solidaritatea cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova și a făcut apel la autoritățile țării noastre să revină la dialogul instituțional. Organizația a subliniat că este disponibilă să susțină „apărarea valorilor fundamentale ale profesiei de avocat” și drepturile colegilor lor din Republica Moldova.
La rândul său, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a declarat îngrijorat față de modul în care au fost adoptate modificările legislative. Acesta a atras atenția că amendamentele la Legea cu privire la avocatură au fost înregistrate în Parlament pe 9 iulie și votate în lectură finală a doua zi, pe 10 iulie, fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților – principala parte interesată. Potrivit ombudsmanului, „o asemenea abordare încalcă cerințele de transparență decizională și se abate de la standardele naționale și internaționale”.
