Între clădirea Circului și biserica „Constantin și Elena” ar putea fi construit un complex din patru blocuri de locuit și un business centru de 21 de etaje. Inițiativa a fost aprobată în cadrul primei ședințe a noii componențe a Consiliului Național al Monumentelor Istorice. Informația a fost confirmată pentru NM de către vicepreședintele instituției, Ion Ștefăniță.
Pe 29 ianuarie s-a desfășurat prima ședință, în noua componență, a Consiliului Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Este vorba despre instituția care dă undă verde proiectelor de construcție în zona istorică a Chișinăului și în zonele protejate drept monumente arhitecturale. Fără aprobarea Consiliului, desfășurarea lucrărilor de construcție pe teritoriul sau în apropierea monumentelor este interzisă.
În cadrul primei ședințe, noua componență a consiliului a aprobat proiectul care prevede construcția a patru blocuri de locuit: două a câte 14 etaje și, respectiv, alte două, a câte 17 etaje. Pe lângă acestea, în regiune va fi construit și un centru de business care va cuprinde 21 de etaje. Beneficiarul proiectului este compania de construcții Urbanconstruct TT. Drept arhitect figurează biroul Altamira.
facebook.com
Proiectul va fi implementat chiar în zona protejată drept monument național de arhitectură, care include cimitirul din zonă și biserica Constantin și Elena, ctitorită în 1777.
Contactat de NM, Ion Ștefăniță a confirmat că instituția a aprobat proiectul, însă a refuzat să ofere, deocamdată, informații suplimentare.
Precizăm că fosta componență a Consiliului a respins de mai multe ori inițiativa. Membrii acestuia au argumentat că proiectul propus distruge ca monument de arhitectură complexul care include biserica din regiune și acoperă în totalitate clădirea Circului.
Componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice, fără aprobarea căruia este imposibilă construcția în centrul istoric al Chișinăului, a fost schimbată înainte de termen, pe 13 ianuarie, prin decizia ministrului interimar al Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa. Potrivit surselor NM, în noua componență a fost inclus arhitectul business-centrului de opt etaje care urma să fie construit în locul cafenelei Guguță, Iurie Povar, precum și Ion Ștefăniță, șeful Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.
Organizațiile neguvernamentale au criticat decizia de modificare a componenței Consiliului și au calificat-o drept ilegală. MECC, timp de două săptămâni, nu a comentat decizia.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
În Moldova, familiile vulnerabile se confruntă cu dificultăți atunci când încearcă să se angajeze. Situația este și mai complicată pentru părinții cu copii mici, pe care nu au cu cine să-i lase în timp ce merg la serviciu. Pentru a răspunde acestei probleme, Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova, în cadrul proiectului „Oportunități sporite de angajare la nivel local și acces la creșe pentru părinții aflați în situații de vulnerabilitate”, au finanțat 24 de organizații ale societății civile pentru dezvoltarea serviciilor locale de îngrijire a copiilor și sprijinirea integrării părinților pe piața muncii.
Datorită proiectului UE și al Fundației Soros, 24 de organizații ale societății civile au primit granturi de până la 60 de mii de euro pentru dezvoltarea inițiativelor locale. Se estimează că aceste proiecte vor ajuta cel puțin 600 de părinți din categorii vulnerabile și vor asigura crearea a 24 de servicii locale de îngrijire timpurie a copiilor (creșe). Bugetul proiectului constituie 3,15 milioane de euro.
Șeful Secției Cooperare din cadrul Delegației UE în Moldova, Frederic Coene, a subliniat, la ceremonia de înmânare a certificatelor din 29 aprilie, importanța proiectului pentru îmbunătățirea reală a vieții oamenilor. „Cel mai important în aderarea la UE nu este doar posibilitatea de a te vedea, la nivel vizual, în statutul de membru. De fapt, important este modul în care acest lucru schimbă în mod real viața economică și socială a populației țării”, a menționat acesta.
Potrivit reprezentantului european, „această problemă a angajării femeilor cu copii mici există în întreaga Uniune Europeană, însă în Moldova ea reprezintă o provocare și mai serioasă”. El a remarcat, de asemenea, importanța faptului că proiectul depășește limitele Chișinăului și acoperă zonele rurale, unde această problemă este și mai acută.
Directoarea executivă a Fundației Soros din Moldova, Daniela Vidaicu, a explicat modul în care va fi implementat proiectul. Potrivit acesteia, inițiativa răspunde direct nevoilor reale ale oamenilor din comunități, soluționând problemele legate de accesul limitat la serviciile de îngrijire a copiilor și participarea redusă a părinților vulnerabili pe piața muncii.
Proiectul este orientat spre consolidarea cooperării dintre autoritățile publice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, sectorul privat și organizațiile societății civile. Se estimează că un astfel de parteneriat va contribui la dinamizarea pieței locale a muncii și la crearea unor noi oportunități pentru categoriile vulnerabile ale populației. În strâns parteneriat cu autoritățile locale, vor fi create grupe de creșă în grădinițe sau vor fi dezvoltate servicii sociale de tip centre de zi pentru copiii cu vârsta între 4 luni și 3 ani.
Vidaicu a pus un accent deosebit pe sprijinul direct acordat mamelor și taților la nivel de comunitate. Potrivit acesteia, prin consiliere, mentorat și suport orientativ, părinții vor fi ajutați să-și dezvolte competențele profesionale și să obțină acces la oportunitățile de pe piața muncii. În plus, proiectul include un mecanism inovator de promovare a parentalității pozitive, ajutând familiile să se adapteze provocărilor moderne în educarea copiilor.
Directoarea executivă a Fundației Soros din Moldova a precizat că serviciile create vor trece, pe viitor, în gestiunea autorităților publice, în baza unor acorduri de parteneriat.
Investiții în dezvoltarea timpurie și reducerea inegalității
Secretara de stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a declarat, la rândul său, că acest proiect răspunde unei necesități extrem de actuale – extinderea accesului la servicii de îngrijire, astfel încât părinții din grupurile vulnerabile să poată participa mai activ la viața socio-economică. Ea a adăugat că accesul la creșe nu este doar o chestiune de infrastructură, ci și de organizare corectă a serviciilor.
Olaru a subliniat că serviciile accesibile și incluzive la nivel local reduc inegalitatea în societate și oferă șanse mai bune copiilor care au cea mai mare nevoie de sprijin.
După cum a menționat secretarul de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca, accesul la serviciile de îngrijire timpurie contribuie direct la creșterea gradului de ocupare a membrilor familiilor, în special a mamelor. Acest lucru, la rândul său, duce la reducerea riscului de sărăcie și la promovarea egalității de gen, ajutând părinții să îmbine cu succes viața profesională cu cea de familie.
Cușca a atras atenția asupra faptului că programul de granturi reprezintă o contribuție importantă la eforturile statului. Totodată, el a menționat că, în perioada 2023–2025, prin intermediul programelor de stat, au fost alocate 30 de milioane de lei și au fost create peste 700 de locuri noi în creșe. În prezent, sunt prevăzute încă peste 380 de milioane de lei, datorită cărora autoritățile planifică să creeze mai mult de 3 mii de noi locuri în creșe. În acest context, potrivit oficialului, implicarea societății civile în soluționarea acestei probleme are o importanță enormă pentru minister, deoarece granturile vor contribui la rezolvarea problemelor concrete ale persoanelor vulnerabile din comunități, stimulând crearea unor servicii sociale de calitate.
Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Oportunități sporite de angajare la nivel local și acces la creșe pentru părinții aflați în situații de vulnerabilitate”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea Uniunii Europene.
