Andrei Mardari / NewsMaker

În România, familiile care iau ucraineni în gazdă primesc 14 euro/persoană pentru cazare și masă

​Persoanele fizice din România care găzduiesc ucraineni vor beneficia de 70 de lei/persoană (circa 14,15 euro), conform unei Ordonanțe de Urgență publicată în Monitorul oficial, informează hotnews.ro.

Decizia se referă la cazarea cetățenilor străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina

Practic, conform noului act normativ, cei 70 de lei sunt împărțiți astfel:
  • cheltuieli cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoană găzduită
  • 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare

Anterior, legislația română prevedea doar suma de 20 de lei (4.04 euro)

***

Amintim că, în Republica Moldova, refugiații din Ucraina, dar și familiile care i-au găzduit pe un termen îndelungat vor beneficia de o indemnizație unică.

Conform acestuia, este vorba despre două mecanisme prin care vor fi oferite aceste indemnizații:

#1. indemnizații unice pentru familiile care au găzduit o perioadă îndelungată refugiați din Ucraina – acestea vor fi de mărimea aproximativă a unui salariu minim pe economie;
#2. indemnizații unice pentru refugiați – acestea vor fi mai mici decât indemnizațiile pentru familiile gazde.

Conform ministrului, va exista o procedură de depunere a unei solicitări pentru obținerea acestei indemnizații, unde va fi necesară includerea datelor persoanelor refugiate, astfel încât să nu se facă abuzuri.

E de menționat că aceste indemnizații unice sunt oferite din fonduri internaționale.

Pentru mai multe detalii despre ajutorul de care pot beneficia refugiații ucraineni din Republica Moldova, apelați Linia Verde 0800 800 11.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: