Андрей Мардарь / NewsMaker

În spitalele din capitală locuri libere nu sunt. „Medicii și-au cedat birourile pentru pacienții cu coronavirus”

În spitalele municipale sunt internați 1590 de pacienți cu coronavirus. Dintre aceștia 64 se află în stare foarte gravă, 703 – în stare gravă și 777 – în stare de gravitate medie. Totodată, potrivit primăriei capitalei, în spitalele pentru adulți locuri libere nu sunt, astfel că pacienții noi sunt internați din contul celor care se tratează și sunt externați.

Informațiile au fost prezentate pe 9 martie, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale, de către Tatiana Bucearschi, șef al Direcției generale asistență socială și sănătate.

Responsabilul a ținut să reitereze că respectarea măsurilor de protecție anticovid din partea cetățenilor: purtarea măștilor de protecție, spălatul frecvent al mâinilor, respectarea distanței fizice și evitarea spațiilor aglomerate va ușura munca lucrătorilor medicali, care sunt permanent la locul de muncă și nu au zile de odihnă, în comparație cu populația de rând.

La rândul său, Primarul General, Ion Ceban, a chemat locuitorii și oaspeții capitalei la conștientizare pe aspectul situației pandemice COVID-19. „Medicii și asistentele medicale și-au cedat birourile pentru amenajarea de locuri noi pentru pacienți cu coronavirus. Acum toată lumea trebuie să dea dovadă de responsabilitate, în contextul când capacitățile de internare sunt la limită, iar incidența îmbolnăvirilor rămâne înaltă”.

În altă ordine de idei, edilul a solicitat viceprimarului de ramură, Angela Cutasevici, să examineze posibilitatea ca elevii de clasele primare I-IV, să poată reveni în bănci după vacanța de primăvară, pentru a fi în siguranță. „Acum părinții ar trebui să-și ia liber, cel puțin unul dintre ei, ca să stea cu copiii de 9-10 ani, iar acest lucru este complicat”, a subliniat Ion Ceban.

Conform datelor din 08.03.2021, în municipiul Chișinău sunt 85165 cazuri confirmate COVID-19, inclusiv recuperați – 67480 pacienți, decese – 1308 (la data de 07.03.2021).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: