Încă 17 oameni au murit răpuși de COVID-19. Printre aceștia și doi lucrători medicali

În ultimele 24 de ore, 17 dintre pacienții testați pozitiv cu COVID-19 au murit. Informația a fost confirmată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

Până la ziua de azi, 71 lucrători medicali au decedat din cauza infecției COVID-19. Totodată, anunțăm înregistrarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 3251: Femeie de 62 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM ”Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 3252: Bărbat de 64 ani, din r. Strășeni, internat la IMU. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, insuficiență venoasă cronică a membrelor inferioare, obezitate.

Deces 3253: Femeie de 84 ani, din mun. Chișinău, internată la IMU. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă.

Deces 3254: Femeie de 67 ani, din r. Șoldănești, transferată de la SR Soldănești, la IMU. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, insuficiență venoasă cronică a membrelor inferioare, obezitate.

Deces 3255: Femeie de 82 ani, din r. Leova, internată la SR Leova. Comorbidități: diabet zaharat, hepatită cronică.

Deces 3256:  Bărbat de 63 ani, din r.Orhei, internat la SR Orhei. Comorbidități: cardiomiopatie hipertensivă, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 3257: Bărbat de 62 ani, din r. Glodeni, internat la SR Glodeni. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă.

Deces 3258: Bărbat de 70 ani, din r. Strășeni, internat la SR Strășeni. Comorbidități: bronșită cronică, cardiopatie ischemică, angină pectorală de efort, hipertensiune arterială.

Deces 3259: Bărbat de 76 ani, din r. Anenii Noi, internat la SCM ’’Gh.Paladi’’. Comorbidități: cardiopatie mixtă, angină pectorală de efort, diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 3260: Femeie de 78 ani, din r. Ștefan-Vodă, internată la SR Ștefan-Vodă. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, fibrilație atrială cronică, obezitate.

Deces 3261: Femeie de 49 ani, din r. Ștefan-Vodă, internată la SR Ștefan-Vodă. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă, obezitate.

Deces 3262: Bărbat de 65 ani, din r. Ștefan Vodă, internat la SR Ștefan-Vodă. Comorbidități: hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 3263: Bărbat de 63 ani, din r. Ștefan Vodă, internat la SR Ștefan-Vodă. Comorbidități: hipertensiune arterială,  cardiopatie mixtă, obezitate.

Deces 3264: Femeie de 69 ani, din r. Anenii Noi, internată la SCR. Comorbidități: hipertensiune arterială, obezitate, diabet zaharat, cardiopatie mixtă.

Deces 3265: Femeie de 66 ani, din r.Telenești, internată la SCR. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă, obezitate.

Deces 3266: Cu profundă tristețe anunțăm despre trecerea în neființă a domnului Constantin Cornea, medic reabilitolog în cadrul Spitalului Raional Cimișlia. Sistemul medical a pierdut un specialist dedicat profesiei, care a contribuit la consolidarea și dezvoltarea Spitalului Raional Cimișlia, fiind apreciat deopotrivă de colegi și pacienți. Dnul Cornea a fost internat la Institutul de Medicină Urgentă, pe 1 ianuarie. Adresăm sincere condoleanțe familiei, apropiaților și întregului colectiv al IMSP SR Cimișlia. Suntem alături de familia îndurerată.

Deces 3267: Exprimăm condoleanțe și profundă compasiune familiei, rudelor și colegilor în legătură cu trecerea la cele veșnice a domnului Emil Volconovici, șeful Centrului de Sănătate Mintală Dondușeni. Dnul Volnonovici a fost internat la Spitalul Republican pe 14 ianuarie. Regretăm nespus pierderea domnului Emil Volconovici. Dumnezeu să il ierte şi să il odihnească în pace!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: