gikursk.ru

Încă 189 de persoane din Republica Moldova au fost testate pozitiv cu coronavirus, după 1429 de teste efectuate

În Republica Moldova au fost confirmate încă 189 de infectări cu COVID-19, dintre care 12 în Transnistria. Potrivit unui comunicat publicat în seara zilei de 16 mai de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 5 934 cazuri.

Total teste efectuate în această zi – 1 429, dintre care primar – 1 180 şi repetat – 249. 

Din numărul total de cazuri din această zi, 30 sunt lucrători medicali: medici – 9, asistenți medicali – 13, personal auxiliar – 8.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5 decese din cauza infecției cu COVID-19.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NAC room

Rusia nu poate învinge Europa, „Planul B” nu există, iar Moldova – va fi ajutată: Ce au discutat miniștrii de Externe ai țărilor NATO la Bruxelles

La sediul NATO din Bruxelles, pe 3 decembrie, s-a desfășurat reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice. Pe agendă s-au aflat sprijinul pentru Ucraina, perspectivele încheierii războiului și intenția de a majora cheltuielile de apărare până la 5% din PIB. Corespondentul NM, Kirill Sajin, care se află la Bruxelles, explică ce spun oficialii NATO despre negocierile de pace, dacă Rusia este pregătită pentru un război cu Europa și cum poate Alianța contribui la contracararea amenințării dronelor în Europa și în Moldova.

Reuniunea miniștrilor

Miniștrii de externe și ai apărării din statele NATO se reunesc periodic între summiturile Alianței, pentru a discuta evoluțiile curente, problemele-cheie și progresele înregistrate în realizarea obiectivelor strategice. Reuniunea din 3 decembrie a fost una intermediară, între summitul NATO de la Haga și viitorul summit de la Ankara, programat pentru 2026.

La conferința de presă desfășurată în ajunul reuniunii ministeriale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat principalele teme de pe agenda ședinței: războiul din Ucraina, schimbările în spectrul amenințărilor și provocărilor de securitate pentru statele Alianței, precum și creșterea investițiilor în apărare până la 5% din PIB.

După reuniune, miniștrilor de externe ai țărilor NATO li s-au alăturat ministrul de externe al Ucrainei, Andrei Sibiha, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pentru o discuție separată. În cadrul acesteia au abordat necesitățile actuale ale Ucrainei și livrarea de armament prin programul PURL, prin intermediul căruia au fost deja mobilizate 4 miliarde de dolari.

Situația de pe front

În ajunul reuniunii, un reprezentant de rang înalt al NATO, care a dorit să își păstreze anonimatul, le-a vorbit jurnaliștilor despre situația actuală de pe câmpul de luptă. El a atras atenția asupra încetinirii înaintării trupelor ruse în Pokrovsk și Mirnograd și a infirmat declarația Moscovei privind capturarea completă a Pokrovskului. Potrivit acestuia, forțele ruse controlează aproximativ 95% din teritoriul orașului, în timp ce Ucraina își păstrează capacități limitate pentru mici incursiuni în partea de nord – situație care împiedică Rusia să obțină un control total. Expertul a precizat că, dacă Pokrovsk va fi capturat integral, Rusia va putea folosi orașul drept bază logistică și punct de sprijin pentru operațiunile cu drone.

Potrivit sursei, pierderile medii zilnice ale trupelor ruse în luna noiembrie au ajuns la aproximativ 1,1 mii de persoane, față de 1 mie în octombrie, fiind a treia lună consecutivă de creștere. Numărul total al celor uciși și răniți de partea Rusiei ar putea depăși 1,15 milioane de persoane. El a mai precizat că, în luna noiembrie, Rusia a lansat peste 5 mii de drone de atac, dintre care o parte au încălcat spațiul aerian al Moldovei și României.

În același timp, Ucraina a lovit obiective strategice importante. Reprezentantul NATO a evitat să le evalueze eficiența, dar a atras atenția asupra faptului că veniturile Rusiei din sectorul energetic au fost mai mici decât cele prognozate, iar autoritățile de la Moscova au majorat taxele. „Ținând cont de toți acești factori, nu mă aștept la o pătrundere majoră a liniilor defensive ucrainene în lunile apropiate”, a concluzionat expertul NATO.

Negocierile de pace

În ultimele săptămâni, tema centrală a rămas negocierile de pace, a căror ultimă rundă a avut loc pe 2 decembrie, la Moscova, în ajunul reuniunii ministeriale. Comentând discuțiile, Mark Rutte a declarat că Alianța salută eforturile Statelor Unite și este convinsă că inițiativele diplomatice constante vor contribui, în cele din urmă, la restabilirea păcii în Europa. „Doar o singură persoană din întreaga lume a reușit să deblocheze situația în problema războiului din Ucraina – aceste este președintele SUA, Donald Trump”, a declarat el, adăugând că NATO menține un contact permanent cu negociatorii americani.

Potrivit secretarului general al NATO, încheierea păcii nu este un proces rapid, iar oricărui acord de pace îi preced negocieri etapizate. Mark Rutte nu a oferit jurnaliștilor detalii despre recenta întâlnire dintre trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, menționând că dezvăluirea acestora „ar putea complica negocierile”. Totodată, el a precizat că prima versiune a planului de pace, formată din 28 de puncte, este deja „depășită” și a servit doar ca punct de plecare, iar „aspectele legate de NATO în acordul privind încetarea războiului vor fi discutate separat”.

În același timp, Mark Rutte a declarat că NATO nu intenționează să reducă sprijinul acordat Ucrainei în timpul negocierilor. La întrebarea unui jurnalist dacă Alianța are un „plan B” pentru cazul în care SUA vor înceta să furnizeze arme Ucrainei, el a răspuns că acest lucru nu este necesar. „SUA au confirmat că sunt gata să furnizeze Ucrainei armamentul necesar, dacă țările europene își vor asuma partea financiară. (…) Nu am motive să cred că trebuie să ne pregătim pentru un astfel de scenariu”, a explicat secretarul general al NATO.

La NATO există speranța unei finalizări de succes a negocierilor, însă Alianța intenționează să continue să contracareze Rusia. Potrivit lui Mark Rutte, Ucraina va continua să fie aprovizionată cu armament, sancțiunile economice împotriva Rusiei vor fi intensificate, iar „flota din umbră” va fi vizată în continuare. „Toate acestea, împreună, creează presiune asupra Rusiei, iar noi o vom intensifica la fiecare oportunitate. Toți aliații sunt extrem de motivați să obțină un rezultat”, a adăugat el.

Este Rusia pregătită să lupte cu Europa?

Alianța Nord-Atlantică continuă să considere Rusia o amenințare semnificativă, remarcând că Kremlinul „demonstrează un comportament tot mai iresponsabil”. Potrivit lui Mark Rutte, este vorba despre încălcări repetate ale spațiului aerian al țărilor NATO, atacuri cibernetice și utilizarea navelor de recunoaștere. „Aceste incidente subliniază necesitatea de a rămâne vigilenți. Trebuie să continuăm să reacționăm cu forță, unitate și hotărâre”, a declarat el.

De menționat că, înaintea întâlnirii cu negociatorii americani din 2 decembrie, Vladimir Putin a declarat că Rusia nu intenționează să intre în război cu țările europene, însă „este pregătită pentru el chiar acum”. „Nu avem de gând să luptăm cu Europa, am spus asta deja de o sută de ori. Dar dacă Europa, brusc, va dori să lupte și va începe, suntem pregătiți chiar acum”, a spus el.

Potrivit unui înalt oficial NATO, care a solicitat să-i fie păstrat anonimatul, Vladimir Putin nu este, în realitate, pregătit pentru un război cu Europa. „Cred că Putin înțelege: NATO este unită și angajată în apărarea aliaților săi. El conștientizează importanța articolului cinci. Poate să vorbească despre pregătirea de a lupta cu Europa, dar în fapt nu este pregătit pentru asta. Nu este vorba despre lipsa tehnicii militare sau a potențialului, ci despre faptul că NATO apără peste un miliard de oameni. Rămânem cea mai puternică alianță din istorie, iar Rusia nu are suficiente trupe sau capacități pentru a depăși potențialul Alianței”, a declarat sursa.

Lupta cu dronele

O altă temă importantă a reuniunii a fost cea a dronelor, care tot mai des încalcă spațiul aerian al Moldovei și al țărilor UE. Răspunzând la întrebarea corespondentului Jurnal TV, secretarul general al NATO a declarat că Alianța și România vecină coordonează strâns reacțiile la aceste încălcări. „Încercăm să oferim sprijin maxim și, în același timp, să transmitem clar Rusiei că astfel de acțiuni sunt nechibzuite și inacceptabile”, a adăugat el.

Reprezentantul NATO le-a spus jurnaliștilor că Ucraina se află în prima linie a combaterii dronelor și a inovațiilor în acest domeniu, iar Alianța preia această experiență prin centrul JATEC deschis în Polonia, care analizează experiența militară ucraineană. Potrivit lui, experiența acumulată de Ucraina completează rapid baza de cunoștințe a NATO, iar în timp aceste informații vor putea fi împărtășite și altor parteneri, inclusiv Republicii Moldova. El a adăugat că un cadru potrivit pentru acest schimb ar putea fi cooperarea trilaterală dintre Ucraina, Moldova și NATO, întrucât Moldova se confruntă în prezent cu multe dintre provocările pe care Ucraina le-a depășit cu succes în ultimii zece ani.

Majorarea finanțării

O altă temă esențială a reuniunii a vizat creșterea cheltuielilor statelor NATO până la nivelul de 5% din PIB. Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, Alianța a înregistrat deja „progrese tangibile” în această direcție. „Acesta este doar începutul unui drum lung și nu ne putem culca pe lauri. Trebuie să menținem pulsul și să cerem unii de la alții responsabilitate pentru a proteja un miliard de cetățeni. Creșterea investițiilor va fi cu adevărat eficientă doar dacă oferta va corespunde cererii, de aceea trebuie, de asemenea, să ne sporim rapid capacitățile de producție”, a spus el.

Mark Rutte a adăugat că cheltuielile în mărime de 5% din PIB vor permite dezvoltarea capacităților-cheie necesare pentru apărarea colectivă, inclusiv a sistemelor moderne de apărare antiaeriană. „Am confirmat că ajutorul pentru Ucraina este inclus în aceste 5%, deoarece el întărește direct propria noastră securitate. Aliații au împărtășit actualizări ale planurilor lor naționale, subliniind modul în care creșterea cheltuielilor se transformă în îmbunătățiri reale — consolidarea forțelor pe flancul estic și modernizarea tehnicii”, a relatat secretarul general al NATO.

Rezultatele reuniunii

Mark Rutte și-a exprimat speranța în încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina până la următorul summit NATO, care va avea loc în iulie 2026, la Ankara. La finalul reuniunii de la Bruxelles, miniștrii de externe ai țărilor membre ale Alianței au confirmat angajamentul față de majorarea cheltuielilor de apărare, dezvoltarea producției de armament și consolidarea sprijinului pentru Ucraina.

„În ajunul următorului summit de la Ankara, prioritățile noastre sunt clare. Vom continua să investim în securitate, să întărim industria de apărare și să oferim Ucrainei sprijin pentru ca aceasta să poată rezista în această iarnă grea și în lunile care urmează”, a conchis Mark Rutte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: