bravogroupservices.com

Încă 19 decese din cauza infecției cu COVID-19. Numărul victimelor a ajuns la 2438

Pe 7 decembrie în Republica Moldova au fost înregistrate încă 19 decese provocate de COVID-19, astfel numărul victimelor ajungând la 2438.

Deces 2420: Femeie de 70 ani, din r-nul Cantemir. Internată la SCM Gh. Paladi. Comorbidități: pielonefrită cronică bilaterală, insuficiență cardiacă.

Deces 2421: Bărbat de 58 ani, din mun. Chișinău. Internat la SCM Gh. Paladi. COmorbidități: obezitate, insuficiență cardiacă, cardiopatie mixtă.

Deces 2422: Bărbat de 65 ani, din mun. Chișinău. Internat la SCM Gh. Paladi. Comorbidități: hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă.

Deces 2423: Bărbat de 57 ani, din mun. Chișinău. Internat la SCM Gh. Paladi. Comorbidități: cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială.

Deces 2424: Femeie de 64 ani, din r-nul Criuleni. Internat la SR Criuleni. Comorbidități: bronhopneumonie cronică obstructivă.

Deces 2425: Femeie de 78 ani, din r-nul Glodeni. Internată la SR Glodeni. Comorbidități: insuficiență cardiacă, cardiopatie aterosclerotică decompensată.

Deces 2426: Femeie de 63 ani, din r-nul Glodeni. Internată la SR Glodeni. Comorbidități: artrită reumatoidă generalizată progresivă.

Deces 2427: Bărbat de 48 ani, din r-nul Soroca. Internată la SR Soroca. Comorbidități: ciroză hepatică virală, boală ulceroasă.

Deces 2428: Femeie de 78 ani, din r-nul Orhei. Internată la SR Orhei. Comorbidități: bronhopneumonie, firbrilație atrială, insuficiență cardiacă.

Deces 2429: Bărbat de 60 ani, din r-nul Strășeni. Internat la SR Strășeni. Comorbidități: diabet zaharat, obezitate, bronhopneumopatie cronică.

Deces 2430: Bărbat de 78 ani, din r-nul Criuleni. Internat la SR Criuleni. Comorbidități: cardiopatie ischemică, brohnopneumonie cronică.

Deces 2431: Femeie de 92 ani, din r-nul Briceni. Internată la SR Briceni. Comorbidități: encefalopatie , hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 2432: Bărbat de 79 ani, din r-nul Briceni. Internat la SR Briceni. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 2433: Femeie de 71 ani, din r-nul Anenii Noi. Internată la SR Anenii Noi. Comorbidități: diabet zaharat, obezitate.

Deces 2434: Bărbat de 68 ani, internat la SR Strășeni. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiomiopatie hipertensivă subcompensată.

Deces 2435: Bărbat de 77 ani, din r-nul Drochia. Internat la SR Drochia. Comorbidități: insuficiență cardiacă, cardiopatie mixtă.

Deces 2436: Femeie de 61 ani, din r-nul Drochia. Internată la SR Drochia.

Deces 2437: Bărbat de 62 ani, internat la SR Strășeni. Comorbidități: hepatită cronică.

Deces 2438: Bărbat de 59 ani, din r-nul Telenești. Comorbidități: insuficiență cardiacă, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: