facebook.com/partidulshor

Încă un lider din echipa lui Șor ajunge în instanță: riscă până la 7 ani de închisoare

Președintele oficiului teritorial Anenii Noi al ex-partidului „Șor” ajunge în judecată. Conform procurorilor, persoana ar fi contribuit la acceptarea a circa 3 milioane de lei din surse ilicite, iar banii ar fi fost folosiți pentru promovarea intereselor politice ale partidului și obținerea puterii în stat. Dacă va fi găsit vinovat, liderul local al fostului partid „Șor” riscă o amendă de până la 92 500 de lei sau până la 7 ani de închisoare.

Procuratura Anticorupție a anunțat, pe 24 iunie, despre finalizarea urmăririi penale și transmiterea în instanță a cauzei penale în care președintele oficiului teritorial Anenii Noi al ex-partidului „Șor” este învinuit de complicitate la finanțarea ilegală a partidului, din partea unui grup criminal organizat.

Conform procurorilor, în perioada iulie – octombrie 2022, persoana a coordonat activitatea organizației, știind că partidul era finanțat de un grup criminal organizat. Se menționează că, în complicitate cu conducerea partidului, el ar fi contribuit la acceptarea a circa 3 milioane de lei din surse ilicite. Banii ar fi fost folosiți pentru promovarea intereselor politice ale partidului și obținerea puterii în stat prin mijloace ilegale.

Învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția. Procuratura Anticorupție a declarat că, dacă va fi găsită vinovată, persoana riscă o amendă cuprinsă între 57.500 și 92.500 de lei sau o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar în ambele cazuri – privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, pe o perioadă de 2 până la 5 ani.

Conform procurorilor, pentru a asigura plata unei eventuale amenzi și confiscarea bunurilor, a fost pus sechestru pe averea învinuitului, în valoare de peste 400.000 de lei.

Anterior, procurorii au expediat în instanță cauze penale în care figurau și alți lideri locali ai ex-partidului „Șor”.

***

Amintim că în 2023 partidul politic „Șor” a fost declarat neconstituțional. Decizia a fost pronunțată de magistrații Curții Constituționale, urmare a sesizării Guvernului Republicii Moldova, în care se menționa că formațiunea prin activitatea sa a încălcat în repetate rânduri principiile statului de drept și a acționat într-o manieră contrară intereselor naționale.

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Unele investigații jurnalistice au arătat că Șor, care este și cetățean israelian, s-a stabilit în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci se află în Federația Rusă. În mai 2024, acesta anunța că a obținut cetățenia Rusiei. În luna mai curent, ministra Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin a declarat că Moscova nu reacționează la cererea Chișinăului de extrădare a lui Ilan Șor. Amintim că în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: