The New York Times

Încheierea războiului din Ucraina, mai aproape? Rubio anunță „progres semnificativ” după negocierile de la Geneva

Secretarul american de stat, Marco Rubio, a spus că în cadrul negocierilor cu Ucraina și UE privind planul propus de SUA pentru a pune capăt invaziei ruse împotriva Ucrainei s-a înregistrat „un progres semnificativ”. Precizarea a fost făcută în cadrul unor declarații de presă pe 23 noiembrie, după încheierea negocierilor, care au avut loc la Geneva. Discuțiile vor continua în această săptămână.

Am obținut un progres semnificativ și ne îndreptăm către o pace justă și durabilă”, a spus Rubio. Potrivit lui, aceste negocieri au fost probabil cele mai bune pe care SUA le-au purtat cu Ucraina de la întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă.

Secretarul de stat al SUA a spus că mai este încă „puțină muncă de făcut” și a sugerat că discuțiile la nivel tehnic vor continua.

Potrivit CNN, Marco Rubio a părăsit Geneva și se întoarce la Washington. Nu este clar dacă și alți oficiali americani au părăsit Geneva, deși anterior Rubio afirmase că partea americană „are specialiști de toate nivelurile, care lucrează permanent la acest proces și sunt pe deplin implicați”.

La rândul său, șeful biroului președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, a scris pe Telegram, după negocieri: „Vreau să confirm: am avut o primă întâlnire foarte productivă cu respectata delegație americană. Am obținut un progres foarte bun și avansăm spre o pace justă și de durată”.

În urma negocierilor, părțile au adoptat o declarație comună, notează BBC. Aceasta menționează că, în urma discuțiilor de la Geneva, reprezentanții Statelor Unite ale Americii și ai Ucrainei au pregătit „un document-cadru actualizat și îmbunătățit privind pacea”.

Agenția de presă americană Reuters notează că documentul este, din câte se parte, o modificare a planului elaborat de administrația Trump pentru încheierea războiului. Kievul și aliații săi considerau că varianta propusă inițial avantaja Moscova.

Casa Albă a emis și o declarație separată, în care a anunțat că versiunea actualizată a planului de pace include consolidarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Potrivit declarației, partea ucraineană consideră că proiectul actual al planului de pace „reflectă interesele de securitate națională” — după ce în acesta au fost aduse „completări și clarificări”. Problemele-cheie care provoacă îngrijorarea Ucrainei au fost „examinate cu atenție”, iar „ziua de astăzi a marcat un pas semnificativ înainte”, a menționat Casa Albă. Kievul nu a comentat, deocamdată, aceste afirmații.

Negocieri adiționale sunt planificate pentru această săptămână, însă, deocamdată, detaliile nu sunt făcute publice.

Reuters scrie, cu referire la surse, că oficialii americani și ucraineni discută posibilitatea unei vizite a președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, în SUA, posibil chiar în această săptămână. Agenția de presă notează că Vladimir Zelenski și omologul său american, Donald Trump, ar urma să abordeze cele mai sensibile aspecte ale planului de pace, precum problema teritorială.

Totuși, încă nu există o dată confirmată pentru vizita liderului de la Kiev.

Amintim că, proiectul inițial al planului de pace propus de SUA ar fi fost elaborat de trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, și de reprezentantul președintelui Rusiei, Kirill Dmitriev. Potrivit publicației Axios, documentul avea 28 de puncte și prevedea, printre altele, ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: