The New York Times

Încheierea războiului din Ucraina, mai aproape? Rubio anunță „progres semnificativ” după negocierile de la Geneva

Secretarul american de stat, Marco Rubio, a spus că în cadrul negocierilor cu Ucraina și UE privind planul propus de SUA pentru a pune capăt invaziei ruse împotriva Ucrainei s-a înregistrat „un progres semnificativ”. Precizarea a fost făcută în cadrul unor declarații de presă pe 23 noiembrie, după încheierea negocierilor, care au avut loc la Geneva. Discuțiile vor continua în această săptămână.

„Am obținut un progres semnificativ și ne îndreptăm către o pace justă și durabilă”, a spus Rubio. Potrivit lui, aceste negocieri au fost probabil cele mai bune pe care SUA le-au purtat cu Ucraina de la întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă.

Secretarul de stat al SUA a spus că mai este încă „puțină muncă de făcut” și a sugerat că discuțiile la nivel tehnic vor continua.

Potrivit CNN, Marco Rubio a părăsit Geneva și se întoarce la Washington. Nu este clar dacă și alți oficiali americani au părăsit Geneva, deși anterior Rubio afirmase că partea americană „are specialiști de toate nivelurile, care lucrează permanent la acest proces și sunt pe deplin implicați”.

La rândul său, șeful biroului președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, a scris pe Telegram, după negocieri: „Vreau să confirm: am avut o primă întâlnire foarte productivă cu respectata delegație americană. Am obținut un progres foarte bun și avansăm spre o pace justă și de durată”.

În urma negocierilor, părțile au adoptat o declarație comună, notează BBC. Aceasta menționează că, în urma discuțiilor de la Geneva, reprezentanții Statelor Unite ale Americii și ai Ucrainei au pregătit „un document-cadru actualizat și îmbunătățit privind pacea”.

Agenția de presă americană Reuters notează că documentul este, din câte se parte, o modificare a planului elaborat de administrația Trump pentru încheierea războiului. Kievul și aliații săi considerau că varianta propusă inițial avantaja Moscova.

Casa Albă a emis și o declarație separată, în care a anunțat că versiunea actualizată a planului de pace include consolidarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Potrivit declarației, partea ucraineană consideră că proiectul actual al planului de pace „reflectă interesele de securitate națională” — după ce în acesta au fost aduse „completări și clarificări”. Problemele-cheie care provoacă îngrijorarea Ucrainei au fost „examinate cu atenție”, iar „ziua de astăzi a marcat un pas semnificativ înainte”, a menționat Casa Albă. Kievul nu a comentat, deocamdată, aceste afirmații.

Negocieri adiționale sunt planificate pentru această săptămână, însă, deocamdată, detaliile nu sunt făcute publice.

Reuters scrie, cu referire la surse, că oficialii americani și ucraineni discută posibilitatea unei vizite a președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, în SUA, posibil chiar în această săptămână. Agenția de presă notează că Vladimir Zelenski și omologul său american, Donald Trump, ar urma să abordeze cele mai sensibile aspecte ale planului de pace, precum problema teritorială.

Totuși, încă nu există o dată confirmată pentru vizita liderului de la Kiev.

Amintim că, proiectul inițial al planului de pace propus de SUA ar fi fost elaborat de trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, și de reprezentantul președintelui Rusiei, Kirill Dmitriev. Potrivit publicației Axios, documentul avea 28 de puncte și prevedea, printre altele, ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: