Andrei Mardari / NewsMaker

Inflația a scăzut în Moldova până la 4,2%. De ce scăderea nu a fost resimțită?

Anul trecut, inflația în Moldova a scăzut până  la 4,2%, după o creștere record de până la 30% în 2022. NM a aflat ce a cauzat scăderea atât de bruscă a inflației, ce se va întâmpla în continuare cu prețurile și când populația va simți în sfârșit „ că ieșim din groapă”.

Cum a scăzut inflația?

La sfârșitul anului 2023, inflația în Moldova era de 4,2%. Anunțul a fost făcut de Biroul Național de Statistică pe 11 ianuarie. În special, prețurile pentru produsele alimentare și nealimentare au crescut cu 4,6%, iar pentru servicii – cu 2,5%.

Cel mai mult, anul trecut, s-au scumpit fructele și legumele – cu 12%, carnea, conservele, produsele lactate – cu 3% și pâinea – cu 2,2%. În același timp, prețul uleiului vegetal a scăzut cu 21,1% și a zahărului cu 4,1%.

În ceea ce privește produsele nealimentare, prețurile au crescut la încălțăminte – cu 9,6%, îmbrăcăminte – cu 5,8% și la materialele pentru construcție – cu 4,3%. În același timp, prețurile pentru resursele energetice au scăzut cu 1,4%, pentru cărbune – cu 32,3%, pentru gazul lichefiat – cu 13,1%, motorină – 10,4%, benzină – 3,6%.

În sectorul serviciilor, prețurile pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare au crescut cel mai mult – cu 24,6%, serviciile de transport persoane – cu 20,8% și alimentația publică – cu 6,5%. Iar cea mai vizibilă scădere a prețurilor a fost la energie electrică – cu 43% și la gazele naturale – 12,1%.

În 2022, reamintim că în Moldova s-a înregistrat o inflație record din ultimii 20 de ani. În toamna anului 2022, inflația anuală a ajuns la 34,62% ​​(din octombrie 2022 până în octombrie 2023), iar la sfârșitul anului – 30,24%.

De ce a scăzut inflația?

Expertul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță a menționat pentru NM că „o astfel de creștere record a inflației, cum a fost în 2021 și 2022, ar fi trebuit să se oprească la un moment dat”.

„Scăderea procesului de creștere a prețurilor se datorează sectorului energetic și mărfurilor importate. Nu există factori interni, cu excepția celor sezonieri [pentru alimente]. Acest lucru se datorează faptului că businessul este încă în șoc din cauza creșterii prețurilor, plus că trebuie să majoreze salariile angajaților, deoarece în 2022 [din cauza inflației mari] s-a înregistrat o scădere a salariilor reale”, a spus Ioniță.

Potrivit acestuia, în 2023 nu au existat factori care ar putea accelera serios creșterea inflației.

„Așadar, am revenit la coridorul normal al inflației [stabilit de Banca Națională la 5% ± 1,5%]”, a explicat Ioniță.

Expertul economic Victor Ciobanu la fel a remarcat faptul că anul trecut inflația a revenit în limitele coridorului stabilit de Banca Națională. „Toate ratele de bază ridicate ale Băncii Naționale, toate măsurile restrictive au dus la revenirea inflației în coridorul țintă”, a adăugat el.

Ce se va întâmpla în continuare?

Banca Națională a Moldovei prognozează că până în trimestrul II al anului 2024 inflația va scădea la 3,5%, iar până la sfârșitul anului va urca la 4,6%. În 2025, conform previziunilor BNM, inflația anuală va fi de 3,8%-4%. Victor Ciobanu crede că creșterea prețurilor într-adevăr nu va depăși coridorul inflaționist. În același timp, el a menționat că „ar fi bine ca Banca Națională să contribuie la dezvoltarea economiei, deoarece, de exemplu, atunci când rata de bază era peste 20%, a distrus împrumuturile [le-a făcut inaccesibil] pentru afaceri”.

Veaceslav Ioniță este, de asemenea, este convins că nu există factori pentru o creștere semnificativă a inflației pe termen mediu.

„Totul va fi calm în sectorul energetic și există chiar și unele tendințe de scădere a prețurilor. La urma urmei, Moldova încă mai folosește gaze scumpe achiziționate anterior. Vara, în timpul sezonului, prețurile pentru unele produse alimentare vor scădea. Va exista o ușoară presiune inflaționistă asupra altor produse, deoarece întreprinderile vor trebui să majoreze salariile. Ca urmare, inflația va fi în limite normale”, a explicat Ioniță.

De ce populația nu simte scăderea inflației?

Conform calculelor lui Veaceslav Ioniță, ținând cont de creșterea nominală a salariilor, până la sfârșitul anului 2023 puterea de cumpărare a locuitorilor din Republica Moldova a atins nivelul din 2020.

„De-a lungul a trei ani, prețurile au crescut cumulativ cu peste 55%. Omul adoră să compare. Ne amintim încă prețurile din 2020, dar le vom uita în curând, iar comparativ cu prețurile și salariile din 2022, vom putea spune că viața este din ce în ce mai bună și salariile cresc”, a menționat Ioniță.

Astfel, potrivit expertului, în acest an populația va simți o „ieșire din groapă”.

„Până acum se dovedește că prețurile pentru alimente au scăzut. Dar dacă în trei ani prețul a crescut de la 100 de lei la 160, iar în sezon a scăzut la 155, o persoană nu simte diferența. Sentimentul că criza a trecut și revenim la viața normală ar trebui să apară în 2024”, spune Ioniță.

Victor Ciobanu a mai menționat că în Moldova se va menține o creștere economică scăzută.

„O creștere a PIB-ului de 1,5% în 2023 nu va compensa în niciun fel o scădere a PIB-ului de 6% în 2022. Chiar și cu o prognoză optimistă de creștere de 4,5% în acest an, încă ne târâm până la nivelul de dinainte de criză”, a menționat Ciobanu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.




Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: