facebook/moldovagaz

Instituțiile care vor fi protejate în cazul crizei energetice: Guvernul aprobă un nou regulament

Instituțiile medicale, grădinițele și școlile vor beneficia de protecție prioritară în cazul unor crize energetice, conform unui nou regulament aprobat de Guvern în ședința de miercuri, care definește măsuri detaliate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor excepționale în sectorul electroenergetic. Documentul, elaborat de Ministerul Energiei, include 29 de scenarii de criză și măsuri corespunzătoare pentru minimizarea impactului acestora asupra populației și economiei.

Planul detaliază acțiuni preventive și de intervenție, de la creșterea capacității de producție la reducerea exporturilor de energie electrică, redistribuirea sarcinilor în rețea și restaurarea rapidă a infrastructurii afectate. Scenariile includ lipsa de combustibil, atacuri rău intenționate, condiții meteorologice extreme și deficiențe generale de aprovizionare cu resurse energetice.

În cazul unor deficiențe de combustibili fosili, operatorul sistemului de transport (OST) poate solicita producătorilor creșterea capacității de producție la maximum. De asemenea, vor fi anulate temporar exporturile de energie și suspendate lucrările de întreținere sau investiție asupra echipamentelor critice. OST va colabora cu operatorii din țările vecine pentru a solicita ajutor de urgență, conform acordurilor bilaterale.

Un alt scenariu prevede suprasolicitarea rețelelor electrice din cauza utilizării masive a dispozitivelor electrice pentru încălzire. În acest caz, autoritățile vor redistribui sarcinile în rețea și vor implementa programe de gestionare a cererii. Operatorii sistemelor de distribuție (OSD) vor analiza încărcarea rețelelor și vor lua măsuri pentru consolidarea infrastructurii, inclusiv prin suplinirea stocurilor de echipamente.

„Republica Moldova, deși a înregistrat progrese semnificative în sectorul energetic, precum construcția gazoductului Iași-Chișinău, sincronizarea sistemului electroenergetic cu ENTSO-E și inițierea proiectelor de interconexiune cu România, continuă să fie vulnerabilă din punct de vedere electroenergetic. Capacitatea internă de producție acoperă doar 23% din necesarul malului drept, iar 70% din consumul de energie electrică depinde de producerea de la Centrala MGRES. De asemenea, capacitatea tehnică de import garantată prin ENTSO-E este limitată la doar 315 MW, insuficientă pentru a satisface cererea totală. Proiectele de interconexiune în desfășurare, precum liniile de 400 kV Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava, vor îmbunătăți situația, însă acestea nu vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025”, se menționează în comunicatul ministerului Energiei.

***

Menționăm că Guvernul Republicii Moldova a propus Parlamentului instituirea stării de urgență pentru 60 de zile, începând cu 16 decembrie, din cauza riscului iminent de sistare a furnizării gazelor naturale de către Gazprom. Decizia vine în contextul incertitudinilor legate de prelungirea contractului de tranzit al gazelor naturale dintre Federația Rusă și Ucraina, care expiră la finalul anului 2024.

La 5 noiembrie, prim-ministrul Dorin Recean a solicitat demisiile ministrului Energiei, Victor Parlicov, directorului general de la Energocom, Victor Brînzari, și membrului Consiliului de observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat. Această cerere a fost legată de nemulțumiri privind gestionarea sectorului energetic în actualele condiții de vulnerabilitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Igor Dodon, pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 2028: sondaj IMAS

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, se află pe primul loc în intențiile de vot ale moldovenilor pentru alegerile prezidențiale din 2028, în condițiile în care Maia Sandu, actuala șefă a statului, nu va putea candida pentru un nou mandat. Cel puțin asta reiese dintr-un sondaj IMAS publicat miercuri, 17 iunie.

Potrivit cercetării sociologice, 14,3% dintre respondenți ar vota pentru Igor Dodon. Pe locul al doilea se situează liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 9,9% din intențiile de vot. Acesta este urmat, la mică distanță, de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care acumulează 9,3%.

Pe următoarele locuri se clasează Renato Usatîi, cu 6,8%, ex-premierul Dorin Recean, cu 4,8%, și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și primarul Chișinăului, Ion Ceban, cu câte 4,6% din intențiile de vot.

Totodată, 25,1% dintre respondenți încă nu au decis pe cine ar vota.

Sondajul a analizat separat și preferințele electorale ale susținătorilor principalelor partide politice. În cazul formațiunii de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cel mai bine poziționat este Igor Grosu, susținut de 24,3% dintre alegătorii PAS. La o distanță considerabilă se află alți potențiali candidați ai PAS – Dorin Recean, Nicu Popescu și Marcel Spatari –, fiecare având un nivel de susținere de aproximativ 11-12% în rândul electoratului partidului.

În tabăra Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), preferințele sunt mult mai clare. Aproape două treimi dintre susținătorii formațiunii (65,4%) îl consideră pe Igor Dodon cel mai potrivit candidat pentru alegerile prezidențiale.

În rândul alegătorilor Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), 63,8% l-au indicat pe Vladimir Voronin drept candidatul preferat. Totuși, Voronin, fost șef al statului în două mandate, nu mai poate participa la alegerile prezidențiale, astfel că principala opțiune a simpatizanților partidului devine Diana Caraman. Aceasta se bucură de sprijinul a 23,5% dintre alegătorii PCRM.

În cazul Partidului „Democrația Acasă”, opțiunile sunt aproape unanime: 89,3% dintre susținătorii formațiunii consideră că Vasile Costiuc este cel mai potrivit candidat pentru funcția de președinte.

Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 1–14 iunie, pe un eșantion de 1 116 persoane. Marja de eroare este de ±3%.

Precizăm că următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2028. Președinta Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, nu va mai putea candida pentru funcția de șefă a statului, conform Constituției. Legea fundamentală a țării prevede un maximum de două mandate prezidențiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: