facebook/moldovagaz

Instituțiile care vor fi protejate în cazul crizei energetice: Guvernul aprobă un nou regulament

Instituțiile medicale, grădinițele și școlile vor beneficia de protecție prioritară în cazul unor crize energetice, conform unui nou regulament aprobat de Guvern în ședința de miercuri, care definește măsuri detaliate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor excepționale în sectorul electroenergetic. Documentul, elaborat de Ministerul Energiei, include 29 de scenarii de criză și măsuri corespunzătoare pentru minimizarea impactului acestora asupra populației și economiei.

Planul detaliază acțiuni preventive și de intervenție, de la creșterea capacității de producție la reducerea exporturilor de energie electrică, redistribuirea sarcinilor în rețea și restaurarea rapidă a infrastructurii afectate. Scenariile includ lipsa de combustibil, atacuri rău intenționate, condiții meteorologice extreme și deficiențe generale de aprovizionare cu resurse energetice.

În cazul unor deficiențe de combustibili fosili, operatorul sistemului de transport (OST) poate solicita producătorilor creșterea capacității de producție la maximum. De asemenea, vor fi anulate temporar exporturile de energie și suspendate lucrările de întreținere sau investiție asupra echipamentelor critice. OST va colabora cu operatorii din țările vecine pentru a solicita ajutor de urgență, conform acordurilor bilaterale.

Un alt scenariu prevede suprasolicitarea rețelelor electrice din cauza utilizării masive a dispozitivelor electrice pentru încălzire. În acest caz, autoritățile vor redistribui sarcinile în rețea și vor implementa programe de gestionare a cererii. Operatorii sistemelor de distribuție (OSD) vor analiza încărcarea rețelelor și vor lua măsuri pentru consolidarea infrastructurii, inclusiv prin suplinirea stocurilor de echipamente.

„Republica Moldova, deși a înregistrat progrese semnificative în sectorul energetic, precum construcția gazoductului Iași-Chișinău, sincronizarea sistemului electroenergetic cu ENTSO-E și inițierea proiectelor de interconexiune cu România, continuă să fie vulnerabilă din punct de vedere electroenergetic. Capacitatea internă de producție acoperă doar 23% din necesarul malului drept, iar 70% din consumul de energie electrică depinde de producerea de la Centrala MGRES. De asemenea, capacitatea tehnică de import garantată prin ENTSO-E este limitată la doar 315 MW, insuficientă pentru a satisface cererea totală. Proiectele de interconexiune în desfășurare, precum liniile de 400 kV Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava, vor îmbunătăți situația, însă acestea nu vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025”, se menționează în comunicatul ministerului Energiei.

***

Menționăm că Guvernul Republicii Moldova a propus Parlamentului instituirea stării de urgență pentru 60 de zile, începând cu 16 decembrie, din cauza riscului iminent de sistare a furnizării gazelor naturale de către Gazprom. Decizia vine în contextul incertitudinilor legate de prelungirea contractului de tranzit al gazelor naturale dintre Federația Rusă și Ucraina, care expiră la finalul anului 2024.

La 5 noiembrie, prim-ministrul Dorin Recean a solicitat demisiile ministrului Energiei, Victor Parlicov, directorului general de la Energocom, Victor Brînzari, și membrului Consiliului de observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat. Această cerere a fost legată de nemulțumiri privind gestionarea sectorului energetic în actualele condiții de vulnerabilitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

moldova.md

Ședința despre armată cu ușile închise: ce modificări au aprobat deputații și în ce condiții „bravii flăcăi ai neamului” riscă să răspundă penal

La ședința cu ușile închise de la Parlament s-a votat noua structură a forțelor armate. Este vorba de adaptarea structurii forțelor armate ale Republicii Moldova la realitățile actuale. Informațiile au fost comunicate de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a refuzat să spună dacă proiectul a inclus și majorarea efectivului, dar a precizat schimbările nu îi vor fi viza pe cetățenii. De cealaltă parte, opoziția parlamentară susține că nu a văzut necesitatea ca ședința să se desfășoare cu ușile închise și a menționat că nu a primit răspuns la unele întrebări. Opoziția a mai menționat că ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, nu a fost prezent la ședință, iar liderul PAS a declarat că nu cunoaște motivul.

Ce a declarat opoziția parlamentară

Întrebat despre ce s-a discutată ședința cu caracter închis, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc”, a declarat: „Probabil despre maioneza rusească, care probabil va fi combătută în următoarea perioadă. Vom înlocui maioneza care vine din Federația Rusă. (…) E o chestie de securitate, pot să vă spun doar că domnul ministru al Apărării nu a avut nici dorința și nici voința să vină să prezinte acest proiect. (…) Când tu spui că ai secret de stat și ai deputați care zboară la Moscova, despre care secret de stat vorbim?”. Totodată, el a spus că nu a susținut proiectul. „Noi astăzi procedura care am făcut-o… este o procedură de a ne închide gura și a nu mai vorbi niciodată despre securitate, pentru că orice am spune din punct de vedere al securității o să urmeze dosar penal”, a adăugat Costiuc.

Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, consideră că „nu era necesar să avem această ședință închisă”. „N-am văzut să fie prezentat ceva ce ar ține de secretul statului”, a comunicat Usatîi. Totuși, el a spus că a susținut proiectul.

„Eu n-am văzut nimic ce a fost atât de secret”, a spus, la rândul său, deputatul „Alternativa”, Gaik Vartanean.

Deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, a declarat că, în cadrul ședinței, „au fost prezentate planurile Ministerului Apărării pentru armata națională”. „Astăzi, Parlamentul nu a răspuns la principala întrebare: care sunt sursele de dezvoltare economică, cum suplinim bugetul și cum putem oferi armatei naționale mai multă finanțare”, a adăugat socialistul.

Deputatul neafiliat, Vasile Tarlev, a spus că „secretomania aceasta strictă nu a fost necesară”. „Este exagerat. (…) Pare a fi o fumigenă pentru a sustrage atenția societății de la probleme mult mai grave. (…) Eu m-am abținut de la vot”, a menționat Tarlev.

Liderul PCRM, Diana Caraman, a spus că „fracțiunea comuniștilor nu a fost prezentă în semn de protest pentru că este ședință închisă și pentru a nu fi coparticipanți”. „Noi am decis să nu fim coparticipanți la acele procese de care își ia responsabilitatea PAS”, a menționat ea.

Ce a declarat președintele Parlamentului și liderul PAS

Igor Grosu a spus că, în cadrul ședinței, s-a votat noua structură a forțelor armate. Întrebat dacă cetățenii vor fi vizați de aceste schimbări, Grosu a răspuns: „Nu. E vorba de adaptarea structurii forțelor armate ale Republicii Moldova la realitățile care sunt. Va contribui la o mai bună apărare a securității statului”. Potrivit lui Grosu, s-a discutat și despre modernizarea armatei cu echipamente. „E un răspuns la toate transformările care le avem în special în contextul actual regional. Adaptare la noile realități”.

Solicitat să comenteze declarațiile privind necesitatea secretului ședinței, precum și afirmațiile că unii deputați zboară frecvent la Moscova, Grosu a răspuns: „Acești bravi oameni de stat, feciori ai neamului, înțeleg, au pus o semnătură. Două semnături au pus, prin care ei s-au angajat pentru divulgarea secretului de stat… (…) E chestie penală”. În același timp, Grosu a respins afirmațiile că procedura din Parlament ar avea drept scop să-i împiedice pe deputați să mai vorbească despre securitate.

Întrebat de ce nu a fost ministrul Apărării să prezinte proiectul, Grosu a spus că nu cunoaște detalii. Solicitat să comenteze declarațiile despre majorarea efectivului armatei, despre care a vorbit ministrul Apărării înainte de ședință, și faptul că acesta ar fi unul dintre subiectele care se vor discuta, Grosu a răspuns: „Dacă puteam să vă spun, vă spuneam. Dar nu pot să vă spun”.

Solicitat să comenteze unele declarații, precum că prin măsurile discutate la ședință PAS ar pregăti țara pentru război, Grosu a răspuns: „Probabil niște minți un pic afectate. (…) Noi suntem cei care suntem obligați să ne apărăm țara”. Întrebat, în acest context, cât de aproape poate să ajungă războiul din Ucraina de Republica Moldova și dacă poate să treacă de graniță, Grosu a declarat: „Din ceea ce știu eu și știți și dumneavoastră, un pericol iminent nu există, pentru că frontul este departe. (…) Ceea ce rămâne sunt pericolele care țin de spațiul nostru aerian și războiul hibrid”.

La întrebarea câte voturi a acumulat proiectul, Grosu a menționat: „62, dacă nu greșesc, la final”. Potrivit acestuia, au votat deputații PAS, „Partidul Nostru” și „pare-mi-se, a votat cineva din neafiliați”. Grosu a menționat că socialiștii, comuniștii, „Alternativa” și „Democrația acasă” nu au votat. Potrivit lui Grosu, liderul PSRM, Igor Dodon, nu a fost prezent la ședință, însă „au lipsit mai mulți deputați”. „Au fost vreo 82 prezenți”, a adăugat el. Menționăm că deputatul „Alternativa”, Gaik Vartanean, întrebat de ce nu a susținut proiectul, după cum a afirmat Grosu, a răspuns: „Eu n-am susținut. Eu cred că el minte”.

***

Potrivit Codului Penal al Republicii Moldova, divulgarea informațiilor care constituie secret de stat se pedepsește cu amendă de la 27.500 la 47.500 de lei sau cu închisoare de până la 4 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de până la 5 ani. Dacă fapta este însoțită de publicarea documentului secret, obținerea informațiilor de către un stat sau o organizație străină, deconspirarea persoanelor care oferă sprijin confidențial organelor de drept ori cauzează daune în proporții mari, pedeapsa este de la 3 la 7 ani de închisoare, cu aceeași privare de drepturi pentru un termen de 2 până la 5 ani.

***

Amintim că, în seara zilei de 7 octombrie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că, pe 8 octombrie, în cadrul ședinței plenare, va fi analizat proiectul de hotărâre al Parlamentului privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale. Grosu a precizat că proiectul va fi examinat într-o ședință cu caracter închis, deoarece documentul conține informații clasificate ca secret de stat. Totodată, el a spus că la ședința cu caracter închis vor putea participa doar deputații și un număr foarte restrâns de angajați ai Secretariatului Parlamentului. Deputații vor avea acces la ședință în baza legitimației, dar nu vor avea voie să aibă asupra lor niciun fel de dispozitive electronice (telefoane, laptopuri, ceasuri). Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, înainte de ședință, președinta Maia Sandu a declarat că „nu este ceva ce ar trebui să ne îngrijoreze”. Potrivit șefei statului, documentul va fi examinat în secret „pentru că nu vrem ca alte țări, mai ales cele care sunt ostile Republicii Moldova, să cunoască toate aceste lucruri”. De cealaltă parte, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că armata țării ar trebui să fie într-un număr mai mare și că tot astăzi va fi discutat și cel fel de structură trebuie să fie Armata. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: