facebook/moldovagaz

Instituțiile care vor fi protejate în cazul crizei energetice: Guvernul aprobă un nou regulament

Instituțiile medicale, grădinițele și școlile vor beneficia de protecție prioritară în cazul unor crize energetice, conform unui nou regulament aprobat de Guvern în ședința de miercuri, care definește măsuri detaliate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor excepționale în sectorul electroenergetic. Documentul, elaborat de Ministerul Energiei, include 29 de scenarii de criză și măsuri corespunzătoare pentru minimizarea impactului acestora asupra populației și economiei.

Planul detaliază acțiuni preventive și de intervenție, de la creșterea capacității de producție la reducerea exporturilor de energie electrică, redistribuirea sarcinilor în rețea și restaurarea rapidă a infrastructurii afectate. Scenariile includ lipsa de combustibil, atacuri rău intenționate, condiții meteorologice extreme și deficiențe generale de aprovizionare cu resurse energetice.

În cazul unor deficiențe de combustibili fosili, operatorul sistemului de transport (OST) poate solicita producătorilor creșterea capacității de producție la maximum. De asemenea, vor fi anulate temporar exporturile de energie și suspendate lucrările de întreținere sau investiție asupra echipamentelor critice. OST va colabora cu operatorii din țările vecine pentru a solicita ajutor de urgență, conform acordurilor bilaterale.

Un alt scenariu prevede suprasolicitarea rețelelor electrice din cauza utilizării masive a dispozitivelor electrice pentru încălzire. În acest caz, autoritățile vor redistribui sarcinile în rețea și vor implementa programe de gestionare a cererii. Operatorii sistemelor de distribuție (OSD) vor analiza încărcarea rețelelor și vor lua măsuri pentru consolidarea infrastructurii, inclusiv prin suplinirea stocurilor de echipamente.

„Republica Moldova, deși a înregistrat progrese semnificative în sectorul energetic, precum construcția gazoductului Iași-Chișinău, sincronizarea sistemului electroenergetic cu ENTSO-E și inițierea proiectelor de interconexiune cu România, continuă să fie vulnerabilă din punct de vedere electroenergetic. Capacitatea internă de producție acoperă doar 23% din necesarul malului drept, iar 70% din consumul de energie electrică depinde de producerea de la Centrala MGRES. De asemenea, capacitatea tehnică de import garantată prin ENTSO-E este limitată la doar 315 MW, insuficientă pentru a satisface cererea totală. Proiectele de interconexiune în desfășurare, precum liniile de 400 kV Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava, vor îmbunătăți situația, însă acestea nu vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025”, se menționează în comunicatul ministerului Energiei.

***

Menționăm că Guvernul Republicii Moldova a propus Parlamentului instituirea stării de urgență pentru 60 de zile, începând cu 16 decembrie, din cauza riscului iminent de sistare a furnizării gazelor naturale de către Gazprom. Decizia vine în contextul incertitudinilor legate de prelungirea contractului de tranzit al gazelor naturale dintre Federația Rusă și Ucraina, care expiră la finalul anului 2024.

La 5 noiembrie, prim-ministrul Dorin Recean a solicitat demisiile ministrului Energiei, Victor Parlicov, directorului general de la Energocom, Victor Brînzari, și membrului Consiliului de observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat. Această cerere a fost legată de nemulțumiri privind gestionarea sectorului energetic în actualele condiții de vulnerabilitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: