multimedia.parlament.md

Instituțiile publice și construcțiile noi vor fi obligatoriu conectate la sistemele centralizate de încălzire

Clădirile instituțiilor publice, dar și construcțiile noi vor fi obligatoriu conectate la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică (SACET), care vor fi dezvoltate și eficientizate. Această modificare legislativă, dar și altele, este inclusă într-un proiect de modificare a Legii privind energia termică și cogenerarea, care a fost aprobat în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri din 9 iulie. Modificările legislative au ca scop dezvoltarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică și a instalațiilor de cogenerare de înaltă eficiență.

Modificările legislative introduse la Legea privind energia termică şi cogenerarea prevăd obligația de a conecta/reconecta la SACET clădirile autorităților și instituțiilor publice, astfel fiind demonstrat rolul exemplar al sectorului public în promovarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică. Un alt element important introdus prin proiectul de lege ține de stabilirea zonelor unitare de alimentare cu energie termică pentru care autoritățile administrației publice locale vor stabili obligativitatea consumatorilor aflați în raza de acoperire a acestora de a se conecta exclusiv la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, iar deconectarea acestora în raza acestor zone urmează a fi interzisă, cu excepția cazului în care acoperirea integrală a consumului de energie termică va fi asigurată din surse regenerabile.

Totodată, proiectul legii prevede obligația de a conecta la SACET-uri, în cazul existenței posibilităților tehnice, clădirile noi construite precum și cele supuse renovărilor majore cu susținerea financiară a Fondului de eficiență energetică în sectorul rezidențial. O altă modificare introdusă se referă la posibilitatea unităților termoenergetice de a investi în reconstrucția sistemelor interne de distribuție a căldurii în blocuri pentru modernizarea şi eficientizarea acestora, prin înlocuirea sistemelor sovietice verticale, pe sisteme de distribuție orizontale.

De asemenea, întreprinderile energetice vor putea dota cu contoare individuale fiecăre apartament.

Locatarii blocurilor cu sisteme de distribuție reabilitate, pe orizontală, Puncte Termice Individuale și contoare pe apartament vor putea gestiona individual consumul de agent termic. Pentru ei, noțiunea de „sezon de încălzire” va dispărea”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Pentru a putea interveni în rețelele interne din bloc, întreprinderile energetice vor trebui să stabilească, împreună cu locatarii, punctul de delimitare a rețelelor. În prezent, acesta se află la peretele blocului, iar de administrarea corectă şi eficientă a rețelelor interne sunt responsabili gestionarii blocurilor locative. Multe instituții de acest tip sunt în stare de faliment, nefiind în stare să asigure nivelul de investiții necesare pentru menținerea rețelelor în stare satisfăcătoare.

De asemenea, proiectul de lege prevede obligația unităților termoenergetice de a valorifica energetic deșeurile și energia regeneranbilă și să stocheze energia, cu includerea acestor acțiuni în planurile de dezvoltare a întreprinderilor în baza analizelor cost-beneficiu. O altă modificare propusă, ține de crearea premiselor necesare în vederea atragerii finanțărilor în domeniul termoenergetic pentru reabilitarea, modernizarea utilajului unității termoenergetice prin încheierea contractelor de performanță energetică cu prestatorii de servicii energetice, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la eficiența energetică.

Modificările introduse vor aduce o serie de avantaje, precum economii de energie primară (gaze naturale) din producerea combinată a energiei termice și electrice în valoare de 4,7 milioane m3/an, reducerea tarifelor pentru energie termică pentru consumatorii casnici, restabilirea serviciului de alimentare cu apă caldă menajeră, precum si reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, prin aprobarea modificărilor propuse prin proiectul de lege, se urmărește dezvoltaarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie, prin prisma sporirii securități energetice a statului și cu un impact pozitiv asupra consumatorilor și a mediului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: