profile.ru

Premiul Nobel pentru Pace, râvnit de Trump, ajunge la lidera opoziției din Venezuela

Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, María Corina Machado. Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că merită această distincție, deoarece, de la începutul noului său mandat la Casa Albă, a reușit să oprească mai multe războaie, scrie BBC.

În declarația Comitetului Nobel se menționează că Machado a fost recompensată pentru „munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa menită să asigure o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

María Corina Machado a fost singura candidată a opoziției la alegerile prezidențiale din Venezuela din 2024, însă autoritățile i-au blocat candidatura. Ea a obținut peste 90% din voturi la alegerile primare ale opoziției, iar în jurul ei s-au unit diverse partide de opoziție, inclusiv unele aflate anterior în conflict între ele.

Totuși, încă înainte de alegerile primare, autoritățile venezuelene au acuzat-o pe Machado de sprijinirea sancțiunilor împotriva Venezuelei și i-au interzis să participe la alegeri timp de 15 ani. Ea a depus un apel, însă Curtea Supremă, controlată de susținătorii lui Maduro, i-a respins plângerea.

De ce Trump nu a primit Premiul pentru Pace

„Ei nu-mi vor da niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”, a declarat președintele SUA în februarie 2025. Pe 30 septembrie, vorbind în fața generalilor americani, Trump a revenit la acest subiect, spunând că, dacă premiul va fi acordat altcuiva, „va fi o mare insultă pentru țara noastră”.

Răspunzând la întrebarea de ce Trump nu a primit premiul, un reprezentant al Comitetului Nobel a declarat că organizația „își bazează deciziile doar pe principiile stabilite de Alfred Nobel” și nu pe campanii publice.

Ultima – și, probabil, cea mai importantă realizare a lui Trump a fost acordul de încetare a focului și eliberarea ostaticilor israelieni, semnat miercuri între Israel și mișcarea palestiniană Hamas. Totuși, experții reamintesc că ultima ședință a Comitetului Nobel a avut loc luni, adică înainte ca acest acord să fie anunțat.

După cum scrie Reuters, secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, unul dintre cei cinci membri care iau deciziile în cadrul acestei instituții, a menționat că Premiul pentru Pace nu se acordă pentru realizări obținute de candidați în ultimul moment. „Acest premiu se referă în principal la munca depusă în 2024 și în anii anteriori. El nu se acordă pentru realizările din ultimele săptămâni sau luni”, a declarat Harpviken vineri pentru radiodifuzorul public norvegian NRK.

Unele organizații și experți de prestigiu au remarcat că nu toate acțiunile lui Trump i-ar fi plăcut lui Alfred Nobel, care a lăsat instrucțiuni detaliate despre cine poate candida la Premiul pentru Pace. Potrivit Ninei Greger, directoarea Institutului pentru Cercetări asupra Păcii din Oslo, decizia actualului președinte al SUA de a ieși din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, precum și războaiele sale tarifare cu întreaga lume, contravin testamentului Nobel.

Câștigătorii anteriori

În trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat pentru patru președinți ai SUA: Barack Obama (în 2009), Jimmy Carter (în 2002), Woodrow Wilson (în 1919) și Theodore Roosevelt (în 1906). Cu excepția lui Carter, toți ceilalți au primit premiul în timp ce își exercitau funcțiile de președinte.

Potrivit Comitetului Nobel, pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au fost nominalizați 338 de candidați, dintre care 244 persoane și 94 organizații. Acest număr este semnificativ mai mare decât anul trecut, când au fost 286 de nominalizați. În 2016, pentru Premiul Nobel pentru Pace au fost nominalizați un număr record de candidați: 376.

În 2024, premiul a ajuns la mișcarea Nihon Hidankyo, o organizație japoneză pentru supraviețuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki din 1945.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Recean, la conferința de apărare de la Londra: „Unele „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”

Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.

Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.

El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.

În continuare, el a vorbit despre frica din societate.

„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.

Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.

„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.

***

Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.

Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: