Viață

Premiul Nobel pentru Pace, râvnit de Trump, ajunge la lidera opoziției din Venezuela

Mihaela Conovali
| 10 octombrie, 2025
14:01

Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, María Corina Machado. Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că merită această distincție, deoarece, de la începutul noului său mandat la Casa Albă, a reușit să oprească mai multe războaie, scrie BBC.

În declarația Comitetului Nobel se menționează că Machado a fost recompensată pentru „munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa menită să asigure o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

BREAKING NEWS
The Norwegian Nobel Committee has decided to award the 2025 #NobelPeacePrize to Maria Corina Machado for her tireless work promoting democratic rights for the people of Venezuela and for her struggle to achieve a just and peaceful transition from dictatorship to… pic.twitter.com/Zgth8KNJk9
— The Nobel Prize (@NobelPrize) October 10, 2025

María Corina Machado a fost singura candidată a opoziției la alegerile prezidențiale din Venezuela din 2024, însă autoritățile i-au blocat candidatura. Ea a obținut peste 90% din voturi la alegerile primare ale opoziției, iar în jurul ei s-au unit diverse partide de opoziție, inclusiv unele aflate anterior în conflict între ele.

Totuși, încă înainte de alegerile primare, autoritățile venezuelene au acuzat-o pe Machado de sprijinirea sancțiunilor împotriva Venezuelei și i-au interzis să participe la alegeri timp de 15 ani. Ea a depus un apel, însă Curtea Supremă, controlată de susținătorii lui Maduro, i-a respins plângerea.

De ce Trump nu a primit Premiul pentru Pace

„Ei nu-mi vor da niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”, a declarat președintele SUA în februarie 2025. Pe 30 septembrie, vorbind în fața generalilor americani, Trump a revenit la acest subiect, spunând că, dacă premiul va fi acordat altcuiva, „va fi o mare insultă pentru țara noastră”.

Răspunzând la întrebarea de ce Trump nu a primit premiul, un reprezentant al Comitetului Nobel a declarat că organizația „își bazează deciziile doar pe principiile stabilite de Alfred Nobel” și nu pe campanii publice.

Ultima – și, probabil, cea mai importantă realizare a lui Trump a fost acordul de încetare a focului și eliberarea ostaticilor israelieni, semnat miercuri între Israel și mișcarea palestiniană Hamas. Totuși, experții reamintesc că ultima ședință a Comitetului Nobel a avut loc luni, adică înainte ca acest acord să fie anunțat.

După cum scrie Reuters, secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, unul dintre cei cinci membri care iau deciziile în cadrul acestei instituții, a menționat că Premiul pentru Pace nu se acordă pentru realizări obținute de candidați în ultimul moment. „Acest premiu se referă în principal la munca depusă în 2024 și în anii anteriori. El nu se acordă pentru realizările din ultimele săptămâni sau luni”, a declarat Harpviken vineri pentru radiodifuzorul public norvegian NRK.

Unele organizații și experți de prestigiu au remarcat că nu toate acțiunile lui Trump i-ar fi plăcut lui Alfred Nobel, care a lăsat instrucțiuni detaliate despre cine poate candida la Premiul pentru Pace. Potrivit Ninei Greger, directoarea Institutului pentru Cercetări asupra Păcii din Oslo, decizia actualului președinte al SUA de a ieși din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, precum și războaiele sale tarifare cu întreaga lume, contravin testamentului Nobel.

Câștigătorii anteriori

În trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat pentru patru președinți ai SUA: Barack Obama (în 2009), Jimmy Carter (în 2002), Woodrow Wilson (în 1919) și Theodore Roosevelt (în 1906). Cu excepția lui Carter, toți ceilalți au primit premiul în timp ce își exercitau funcțiile de președinte.

Potrivit Comitetului Nobel, pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au fost nominalizați 338 de candidați, dintre care 244 persoane și 94 organizații. Acest număr este semnificativ mai mare decât anul trecut, când au fost 286 de nominalizați. În 2016, pentru Premiul Nobel pentru Pace au fost nominalizați un număr record de candidați: 376.

În 2024, premiul a ajuns la mișcarea Nihon Hidankyo, o organizație japoneză pentru supraviețuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki din 1945.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

donald trump, María Corina Machado, opoziție, premiul nobel pentru pace, venezuela

Știri similare

Externe

Trump amenință BBC cu judecata și cere despăgubiri în mărime de $1 mlrd

Justiție

Ce va spune Comisia de la Veneția despre proiectul PACCO al guvernării? Raportorii vin la Chișinău

Politică

Cinci deputați PAS au decis să renunțe la mandatul de parlamentar

Mihaela Conovali
| 12 noiembrie, 2025
17:00

Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.

„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.

Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.

Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au fost gestionați și ulterior returnați.

Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.

Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.

***

Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.

Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.