Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, María Corina Machado. Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că merită această distincție, deoarece, de la începutul noului său mandat la Casa Albă, a reușit să oprească mai multe războaie, scrie BBC.
În declarația Comitetului Nobel se menționează că Machado a fost recompensată pentru „munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa menită să asigure o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.
BREAKING NEWS
— The Nobel Prize (@NobelPrize) October 10, 2025
The Norwegian Nobel Committee has decided to award the 2025 #NobelPeacePrize to Maria Corina Machado for her tireless work promoting democratic rights for the people of Venezuela and for her struggle to achieve a just and peaceful transition from dictatorship to… pic.twitter.com/Zgth8KNJk9
María Corina Machado a fost singura candidată a opoziției la alegerile prezidențiale din Venezuela din 2024, însă autoritățile i-au blocat candidatura. Ea a obținut peste 90% din voturi la alegerile primare ale opoziției, iar în jurul ei s-au unit diverse partide de opoziție, inclusiv unele aflate anterior în conflict între ele.
Totuși, încă înainte de alegerile primare, autoritățile venezuelene au acuzat-o pe Machado de sprijinirea sancțiunilor împotriva Venezuelei și i-au interzis să participe la alegeri timp de 15 ani. Ea a depus un apel, însă Curtea Supremă, controlată de susținătorii lui Maduro, i-a respins plângerea.
De ce Trump nu a primit Premiul pentru Pace
„Ei nu-mi vor da niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”, a declarat președintele SUA în februarie 2025. Pe 30 septembrie, vorbind în fața generalilor americani, Trump a revenit la acest subiect, spunând că, dacă premiul va fi acordat altcuiva, „va fi o mare insultă pentru țara noastră”.
Răspunzând la întrebarea de ce Trump nu a primit premiul, un reprezentant al Comitetului Nobel a declarat că organizația „își bazează deciziile doar pe principiile stabilite de Alfred Nobel” și nu pe campanii publice.
Ultima – și, probabil, cea mai importantă realizare a lui Trump a fost acordul de încetare a focului și eliberarea ostaticilor israelieni, semnat miercuri între Israel și mișcarea palestiniană Hamas. Totuși, experții reamintesc că ultima ședință a Comitetului Nobel a avut loc luni, adică înainte ca acest acord să fie anunțat.
După cum scrie Reuters, secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, unul dintre cei cinci membri care iau deciziile în cadrul acestei instituții, a menționat că Premiul pentru Pace nu se acordă pentru realizări obținute de candidați în ultimul moment. „Acest premiu se referă în principal la munca depusă în 2024 și în anii anteriori. El nu se acordă pentru realizările din ultimele săptămâni sau luni”, a declarat Harpviken vineri pentru radiodifuzorul public norvegian NRK.
Unele organizații și experți de prestigiu au remarcat că nu toate acțiunile lui Trump i-ar fi plăcut lui Alfred Nobel, care a lăsat instrucțiuni detaliate despre cine poate candida la Premiul pentru Pace. Potrivit Ninei Greger, directoarea Institutului pentru Cercetări asupra Păcii din Oslo, decizia actualului președinte al SUA de a ieși din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, precum și războaiele sale tarifare cu întreaga lume, contravin testamentului Nobel.
Câștigătorii anteriori
În trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat pentru patru președinți ai SUA: Barack Obama (în 2009), Jimmy Carter (în 2002), Woodrow Wilson (în 1919) și Theodore Roosevelt (în 1906). Cu excepția lui Carter, toți ceilalți au primit premiul în timp ce își exercitau funcțiile de președinte.
Potrivit Comitetului Nobel, pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au fost nominalizați 338 de candidați, dintre care 244 persoane și 94 organizații. Acest număr este semnificativ mai mare decât anul trecut, când au fost 286 de nominalizați. În 2016, pentru Premiul Nobel pentru Pace au fost nominalizați un număr record de candidați: 376.
În 2024, premiul a ajuns la mișcarea Nihon Hidankyo, o organizație japoneză pentru supraviețuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki din 1945.
