Viață

Premiul Nobel pentru Pace, râvnit de Trump, ajunge la lidera opoziției din Venezuela

Mihaela Conovali
| 10 octombrie, 2025
14:01

Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, María Corina Machado. Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că merită această distincție, deoarece, de la începutul noului său mandat la Casa Albă, a reușit să oprească mai multe războaie, scrie BBC.

În declarația Comitetului Nobel se menționează că Machado a fost recompensată pentru „munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa menită să asigure o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

BREAKING NEWS
The Norwegian Nobel Committee has decided to award the 2025 #NobelPeacePrize to Maria Corina Machado for her tireless work promoting democratic rights for the people of Venezuela and for her struggle to achieve a just and peaceful transition from dictatorship to… pic.twitter.com/Zgth8KNJk9
— The Nobel Prize (@NobelPrize) October 10, 2025

María Corina Machado a fost singura candidată a opoziției la alegerile prezidențiale din Venezuela din 2024, însă autoritățile i-au blocat candidatura. Ea a obținut peste 90% din voturi la alegerile primare ale opoziției, iar în jurul ei s-au unit diverse partide de opoziție, inclusiv unele aflate anterior în conflict între ele.

Totuși, încă înainte de alegerile primare, autoritățile venezuelene au acuzat-o pe Machado de sprijinirea sancțiunilor împotriva Venezuelei și i-au interzis să participe la alegeri timp de 15 ani. Ea a depus un apel, însă Curtea Supremă, controlată de susținătorii lui Maduro, i-a respins plângerea.

De ce Trump nu a primit Premiul pentru Pace

„Ei nu-mi vor da niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”, a declarat președintele SUA în februarie 2025. Pe 30 septembrie, vorbind în fața generalilor americani, Trump a revenit la acest subiect, spunând că, dacă premiul va fi acordat altcuiva, „va fi o mare insultă pentru țara noastră”.

Răspunzând la întrebarea de ce Trump nu a primit premiul, un reprezentant al Comitetului Nobel a declarat că organizația „își bazează deciziile doar pe principiile stabilite de Alfred Nobel” și nu pe campanii publice.

Ultima – și, probabil, cea mai importantă realizare a lui Trump a fost acordul de încetare a focului și eliberarea ostaticilor israelieni, semnat miercuri între Israel și mișcarea palestiniană Hamas. Totuși, experții reamintesc că ultima ședință a Comitetului Nobel a avut loc luni, adică înainte ca acest acord să fie anunțat.

După cum scrie Reuters, secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, unul dintre cei cinci membri care iau deciziile în cadrul acestei instituții, a menționat că Premiul pentru Pace nu se acordă pentru realizări obținute de candidați în ultimul moment. „Acest premiu se referă în principal la munca depusă în 2024 și în anii anteriori. El nu se acordă pentru realizările din ultimele săptămâni sau luni”, a declarat Harpviken vineri pentru radiodifuzorul public norvegian NRK.

Unele organizații și experți de prestigiu au remarcat că nu toate acțiunile lui Trump i-ar fi plăcut lui Alfred Nobel, care a lăsat instrucțiuni detaliate despre cine poate candida la Premiul pentru Pace. Potrivit Ninei Greger, directoarea Institutului pentru Cercetări asupra Păcii din Oslo, decizia actualului președinte al SUA de a ieși din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, precum și războaiele sale tarifare cu întreaga lume, contravin testamentului Nobel.

Câștigătorii anteriori

În trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat pentru patru președinți ai SUA: Barack Obama (în 2009), Jimmy Carter (în 2002), Woodrow Wilson (în 1919) și Theodore Roosevelt (în 1906). Cu excepția lui Carter, toți ceilalți au primit premiul în timp ce își exercitau funcțiile de președinte.

Potrivit Comitetului Nobel, pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au fost nominalizați 338 de candidați, dintre care 244 persoane și 94 organizații. Acest număr este semnificativ mai mare decât anul trecut, când au fost 286 de nominalizați. În 2016, pentru Premiul Nobel pentru Pace au fost nominalizați un număr record de candidați: 376.

În 2024, premiul a ajuns la mișcarea Nihon Hidankyo, o organizație japoneză pentru supraviețuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki din 1945.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

donald trump, María Corina Machado, opoziție, premiul nobel pentru pace, venezuela

Știri similare

Externe

Război în Iran: Trump avertizează că NATO va avea un viitor „foarte rău”, dacă aliații nu vor ajuta SUA

Război în Ucraina

„Spuneți-i lui Zelenski să încheie un acord, Putin este gata”. Trump l-a criticat din nou pe președintele Ucrainei

Bani

Costul stocurilor de combustibil va fi suportat de cetățeni? Junghietu: „Recuperarea nu se va face într-un an”

Dumitru Petruleac
| 17 martie, 2026
20:32

Costurile pentru crearea stocurilor de combustibil pentru 90 de zile vor fi incluse treptat în tarife, pentru a evita scumpiri bruște, deși suma exactă nu este încă estimată. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghiețu, în emisiunea „Есть вопросы” de la NewsMaker din 17 martie. Potrivit oficialului, planurile Guvernului pentru a ameliora șocurile la care este expusă Moldova în urma situației regionale pe piața carburanților au două direcții principale: crearea stocurilor strategice, dintre care 60% în țară și 40% în străinătate, și electrificarea transportului.

„Prima este proiectul de lege pe care l-am elaborat anul trecut și pe care l-am trimis acum spre examinare – să creăm stocuri pentru 90 de zile: 60% în țară și 40% în străinătate. A doua este electrificarea transportului. Va fi un mecanism hibrid: 40% vor fi stocate de stat, iar 60% vor fi repartizate între toți operatorii de produse petroliere existenți pe piață, care importă și comercializează. Aceasta va fi distribuită proporțional cu cota lor de pe piață”, a explicat oficialul.

Ministrul a precizat că cea mai mare capacitate de depozitare din țară se află la portul Giurgiulești — aproximativ 64.000-65.000 de tone, suficient pentru o lună de consum — și că vor fi necesare investiții suplimentare pentru extinderea capacităților de stocare, a căror valoare exactă urmează să fie estimată.

„Cel mai mare volum de depozitare este în portul Giurgiulești, dar va fi nevoie să extindem capacitatea.Acum este greu de spus exact, trebuie să facem o evaluare. Ministerul lucrează la acest lucru pentru a stabili cât volum suplimentar este necesar. Volumul este cunoscut, dar estimarea investițiilor va fi disponibilă puțin mai târziu.Operatorii vor trebui să creeze aceste volume până la o anumită dată, similar cu ce s-a întâmplat în România. Vor fi doar depozitate. Vor fi păstrate în depozite, așa cum fac toate țările europene”, a adăugat ministrul.

Cine plătește și cum

Investițiile necesare pentru crearea stocurilor strategice vor fi incluse treptat în tarifele la carburanți, pentru a evita o scumpire bruscă. Ministrul a subliniat că recuperarea investițiilor nu se va produce într-un singur an, ci eșalonat.

„Toate investițiile se reflectă în tarife. Dar recuperarea acestei investiții nu va avea loc într-un an. Va fi treptată, pentru ca impactul asupra prețului produselor petroliere să nu fie direct și foarte substanțial”, a explicat Junghietu.

Liberalizarea pieței — perspectivă de viitor

Întrebat despre oportunitatea menținerii reglementării de stat a prețurilor la carburanți, ministrul a apreciat că actualul mecanism protejează consumatorii de șocuri bruște pe piață, dar a indicat că în viitor Moldova va trebui să liberalizeze și prețurile la produse petroliere, în contextul integrării europene. Moldova liberalizează deja piața gazelor și urmează să se conecteze la piața europeană de energie electrică în 2028.

Prețurile la carburanții din Republica Moldova continuă să crească. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat că, începând cu 18 martie, prețul benzinei va crește cu încă 46 de bani, iar cel al motorinei — cu 60 de bani.

Potrivit ANRE, prețul maxim pentru un litru de benzină A95 va ajunge la 27,18 lei. Iar prețul motorinei va crește până la 27,65 lei.

Între timp, Ministerul Energiei a comunicat că luni, 16 martie, aproape 2 200 de tone de benzină și 2 150 tone motorină au fost importate în Republica Moldova. Importurile au fost realizate atât prin Portul Internațional Liber Giurgiulești, cât și cu cisterne auto și feroviare prin punctele vamale Leușeni și Ungheni.

Potrivit instituției, stocurile de benzină din Republica Moldova sunt suficiente pentru circa 21 de zile, cele de gaz petrolier lichefiat — pentru 16 zile, iar cele pentru motorină — pentru 9 zile.

Precizăm că, în prezent, se înregistrează majorări la prețurile la carburanți la nivel mondial, în contextul escaladării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Tensiunile din regiune, inclusiv riscurile privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz – un punct naval strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din livrările globale de petrol – contribuie la creșterea prețurilor la petrol.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!