parlament.md

Instrumentarea cauzelor penale să va face în lipsa persoanei, dacă aceasta se eschivează. Iar bunurile vor putea fi confiscate

Dosarele penale ale persoanelor care se eschivează de la acțiunile desfășurate de organele de drept vor putea fi instrumentate în lipsa acestora, iar bunurile lor vor putea fi confiscate, dacă acest lucru va fi prevăzut în sentința de condamnare. Guvernul a aprobat pe 1 iunie o hotărâre prin care va fi înaintat cu titlu de inițiativă legislativă în Parlament un proiect de lege în acest scop.

Potrivit Ministerului Justiției, inițiativa are drept scop perfecționarea legislației procesual-penale a Republicii Moldova în partea ce ține de procedura de punere sub învinuire în lipsa persoanei, precum și judecarea cauzei în lipsa inculpatului, pentru cazurile în care persoana se sustrage de la urmărirea penală sau se eschivează de la participarea la procesul de judecată. Totodată, va fi posibilă confiscarea bunurilor vizate în cauzele respective, dacă acest lucru va fi prevăzut în sentința de condamnare.

 „Prin această inițiativă legislativă se propune introducerea unui mecanism de deblocare a activității procurorilor, care prevede efectuarea unei proceduri speciale la faza de urmărire penală în partea ce ține de înaintarea învinuirii și acuzării în absența învinuitului. Totodată, pentru a asigura respectarea drepturilor și intereselor învinuitului, dar și pentru a evita eventualele derapaje și abuzuri atunci când se va recurge la acest mecanism, am considerat că este necesară implicarea judecătorului de instrucție în acest proces. Și anume, judecătorul de instrucție va fi cel care va verifica și autoriza finalizarea urmăririi penale, doar dacă procurorul va prezenta suficiente probe prin care va demonstra că acesta s-a eschivat în mod vădit de la urmărirea penală”, a explicat ministrul Justiției, Sergiu Litivinenco, în cadrul ședinței de Guvern.

De asemenea, ministrul a precizat că, la examinarea demersului înaintat de procuror, judecătorul de instrucție nu se va expune pe fondul cauzei și nici asupra vinovăției sau nevinovăției învinuitului ori asupra încadrării juridice a faptei ce i se impută. Rolul judecătorului de instrucție în acest proces va fi de a verifica dacă într-adevăr locul aflării învinuitului nu poate fi stabilit, iar procurorul a întreprins toate măsurile de căutare a acestuia. Ulterior, judecătorul va constata că fără a recurge la mecanismul de finalizare a urmăririi penale în absența învinuitului, urmărirea penală se tergiversează în mod nejustificat.

În același timp, proiectul de lege prevede un șir de garanții procesuale, cum ar fi dreptul persoanei condamnate în lipsă de a solicita reluarea cauzei penale, dacă va depune personal sau prin intermediul unui apărător o cerere în acest sens către organele competente. Astfel, se garantează dreptul persoanei la un proces echitabil și dreptul de a se apăra.

Potrivit Ministerului Justiției, mecanisme similare celor propuse de Ministerul Justiției se regăsesc în legislația procesual-penală a mai multor țări, cum ar fi România, Ucraina, Georgia, Franța.

Proiectul urmează să fie examinat și votat de Parlament.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alain Berset

Berset, despre decizia CtEDO privind abuzurile Rusiei în Transnistria: Obținerea executării va fi „extrem de dificilă”

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, consideră că obținerea executării rapide a deciziei Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), prin care Rusia a fost condamnată pentru abuzuri grave în regiunea transnistreană, va fi „extrem de dificilă”. El a menționat că, în perioada următoare, Republica Moldova va trebui să abordeze subiectul pentru a găsi o cale de punere în aplicare a hotărârii, întrucât deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei – organul care monitorizează executarea deciziilor CtEDO. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru NewsMaker, pe 20 noiembrie.

În ceea ce privește executarea hotărârilor Curții, în general în Europa avem un nivel foarte înalt de executare, dar nu toate hotărârile sunt executate pe termen scurt sau mediu. Rolul de a urmări executarea îi revine Comitetului de Miniștri. Odată ce Curtea a decis, discuția devine mult mai politică, la nivelul statelor membre, iar Comitetul Miniștrilor poartă toate discuțiile privind executarea. În acest caz, așa cum ați menționat, va fi extrem de dificil să avem o executare rapidă. Dar avem primele două etape — decizia și constatarea — iar acum, sub președinția Moldovei în următoarele șase luni, va fi responsabilitatea acesteia să pună subiectul pe agenda discuțiilor și să vadă ce poate fi făcut pentru a obține executarea”, a declarat Alain Berset.

Amintim că, pe 23 octombrie, CtEDO a condamnat Federația Rusă pentru abuzuri grave comise în regiunea transnistreană, inclusiv detenții ilegale, maltratări, încălcarea dreptului la un proces echitabil, la libera circulație și la libertatea de exprimare. Instanța a obligat statul rus să plătească peste 100 000 de euro despăgubiri morale și cheltuieli de judecată pentru 5 locuitori din stânga Nistrului.

Rusia s-a retras din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului pe 16 septembrie 2022, pe fondul invaziei în Ucraina. Astfel, la CtEDO nu mai pot fi depuse plângeri privind încălcări comise de statul rus după 16 septembrie 2022, însă Curtea își menține competența de examinare a cazurilor care se referă la încălcări săvârșite înainte de această dată.

Cu toate acestea, în iunie 2022, autoritățile ruse au adoptat o lege care oprește executarea deciziilor CtEDO pronunțate după 15 martie 2022.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: